Uncategorized – Pagina 8

DE LA ARHITECTURA SEMIOTICA LA CEA SALUTOGENA

Arhitectura este cel mai complex utilizator simultan de elemente ambientale, elemente precum iluminatul, acustica, forma, textura, culoarea. Toate genereaza stări de spirit și au efecte psihologice asupra utilizatorilor.

Aceste elemente ambientale reprezintă vectori de transmitere a mesajelor Semiotice. Pentru înțelegerea termenului de mesaj semiotic aș face referire la definitia cercetătorul american Thomas Sebeok care o definește drept un proces de schimb de mesaje de orice tip.

Unele mesaje folosite in arhitectura sunt, însă, specifice doar unei anumite culturi și difera de la un moment istoric la altul. Spre exemplu, semnificatia culorilor în lumea occidentala este diferita de cea a lumii orientale, perceptia semnificatiei unor anumite sunete difera deasemeni de la o cultura la alta, de la un moment istoric la altul.

Arhitectura poate genera stare de bine, poate relaxa, poate angoasa, ne poate face sa ne simțim copleșiți sau intimidați. Astfel, influențarea utilizatorilor unui spațiu de către obiectul de arhitectura poate acționa pe diverse paliere. Arhitectura poate activa diverse atitudini umane, implicându-se in transmiterea de mesaje politice in epocile totalitare sau poate genera confort emoțional, poate activa senzația de siguranță si poate merge pana la generarea de senzații psihedelice activate prin culori, forme specifice, repetitivitate de elemente, etc.

Așadar, arhitectura se poate dovedi manipulatoare prin oferirea unui context spațial care afectează comportamentul unei persoane, implicit sistemele lui neuronale și endocrine.

Recent, studii medicale au demonstrat ca prin influența sa asupra creierului, arhitectura poate influența direct sănătatea. Efectele arhitecturii asupra structurii umane au reprezentat punctul de pornire pentru multe studii medicale sau de pura cercetare, realizate în întreaga lume.

Astfel, un moment reper o reprezintă lansarea teoriei salutogenice a lui Antonovsky, teorie care oferă o logică generală și accesibilă pentru determinarea acestor efecte în proiectare.

Despre Salutogeneza Termenul salutogeneză definește o disciplină care își concentrează studiul pe originea sănătății și pe așa-numitele“active pentru sănătate”, ca o completare a abordării patogene care ia în

considerare originile bolii și factorii de risc ai acesteia. Conceptul este folosit pentru prima dată în anii ’70 de sociologul Aaron Antonovsky.

În 1972, Antonovsky a ajutat la înființarea școlii medicale la Universitatea Ben-Gurion din Israel. Aici, acesta a dezvoltat teoria sănătății și a bolilor, pe care a numit-o salutogeneză. Acest model a fost descris în cartea sa din 1979 “Health, Stress and Coping”, urmată de lucrarea sa din 1987, „Unraveling the Mystery of Health”.

Salutogeneza ca știință a sănătății se concentrează pe factorii ce ajută sănătatea umană, în contrast cu factorii ce cauzează boala. Salutogeneza este preocupată de relația dintre sănătate, stres și felul în care ne raportăm la ele.

Antonovsky este de părere că sănătatea umană nu este un fapt static, ci un proces continuu de dezvoltare. Asta înseamnă că fiecare persoană își descoperă propriile surse de sănătate și decide ce e de făcut pentru a-și menține confortul mental și starea generală de bine.

Cuvântul salutogenesis îşi are rădăcinile în latinescul ”salus” sau “salis” care înseamnă sănătate şi grecescul „genesis” care înseamnă începutul, originea sau a genera. Astfel, salutogeneza a devenit termenul folosit pentru a descrie o nouă direcţie de cercetare care caută sursa de sănătate în relaţie cu trupul, sufletul şi spiritul. Salutogeneza crează o nouă paradigmă în cercetarea medicală.

Paradigma, activă în medicină în ultimii 300 de ani, era si inca mai este Patogeneza (de la parthein – suferinţă, boală), care îndreaptă privirea spre suferinţă, spre boală. Conceptul prevenţiei este foarte legat de patogeneză.

Modelul salutogen postulează că o bună sănătate emoțională, psihică și somatică este menținută datorită capacității dinamice a ființei umane de a se adapta la schimbările din circumstanțele sale de viață. Teoria salutogenică definește un concept pe care îl numește „simțul coerenței”, care este suma resurselor generale de rezistență la boală minus deficitul general de rezistență la aceasta. Salutogenoza este un concept fundamental dinamic. In ultimii ani, termenul „salutogen” a devenit un cuvânt cheie pentru arhitectura spatiilor de sănătate (clinici, spitale, sanatorii, etc). Din păcate, în practica arhitecturala contemporana, rareori Salutogenoza se concretizeaza in mai mult decât în dorinta de a crea spatii arhitecturale care oferă vederi spre natură. Termenul este astfel golit de sens si conținut.

După cum a sugerat Antonovsky, salutogeneza ar putea fi singura teorie cuprinzătoare a promovării sănătății aplicabila in procesul de proiectare în sine.

Culorile și conexiunea lor cu sanatatea umana

Una dintre metodele prin care arhitectul poate influența percepția unui spațiu si efectele acestuia asupra utilizatorilor este folosirea culorilor și a luminii (ca generatoare de culoare).

În mod tradițional culoarea a fost folosită în arhitectură ca un element de compoziție plastică , menit să înnobileze spațiile și clădirile. Deși nu există încă suficiente studii care să poată stabili o cauzalitate directă obiectivă între calitatea estetică a unei clădiri sau folosirea unei anumite culori într-un spațiu și o modificare specifică a stării noastre de sănătate, este cunoscut faptul că suntem mai relaxați într-un spațiu frumos și respectiv că într-un astfel de spațiu sistemul nostru imunitar va funcționa mai bine.

Descoperiri clinice despre efectul luminii si al culorilor

Ritmurile circadieneale omului sunt setate și resetate zilnic de expunerea la lumina naturală, recepția luminii naturale având un impact imediat asupra ciclului melatoninei și cortizolului din organismul uman.

Pe durata unei zile, lumina naturală își schimbă nu doar intensitatea, ci și culoarea. Starea de alertă a organismului urmează aceeași curbă. Cercetările medicale din ultimii ani au constatat că această variație a luminii, înregistrată automat de senzori situați în ochi (celule ganglion retinale), reglează zilnic ciclul diurn al nivelului de cortizol și melatonină din sânge. Funcționarea corectă și reglarea zilnică a acestui ceas biologic în corelare cu lumina naturală, are ca rezultat imediat un ciclu de somn optim și o productivitate crescută, generată de un nivel de cortizol bun, respectiv de starea de alertă adecvată acțiunilor desfășurate în timpul zilei). Din păcate, viața modernă, cu multe ore petrecute la interior, fără expunere suficientă la lumina naturală poate duce la dereglări ale ciclului de stare de veghe și somn, care slăbesc sistemul imunitar.

Ritmul circadian se referă la ciclul de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice și comportamentale ale organismelor vii.

Cortisolul este un hormon corticosteroid, deseori denumit si hormonul “stress-ului”, fiind implicat in raspunsul organismului la stress. Nivelul de cortisol pe parcursul unei zi variaza, fiind cel mai ridicat dimineața și cel mai scăzut la miezul noptii, după 3.5-4 ore de la culcare. Tulburări ale acestui ciclu au fost observate în relație cu depresia clinică, stress-ul fiziologic si psihologic. Informatiile despre ciclul zi-noapte(lumina-intuneric) sunt primite de organism prin intermediul ochiului.

imunitar și pot declanșa alte afecțiuni din domeniul bolilor mentale, cardiovasculare, gastrointestinale și metabolice.

Rezultatele studiilor biomedicale referitoare la influența luminii asupra stării generale de sănătate a oamenilor constituie baza unor tratamente bazate pe expunerea la lumină, realizate cu ajutorul unui aparat cu lumină puternică („Light Box”), precum și prin folosirea de corpuri și sisteme de iluminat dinamice care să echilibreze și temporizeze variațiile de cortizol / melatonină din organism pe durata unei zile.

Ambele sisteme au fost folosite de NASA pentru a trata, cu succes, tulburările de somn ale astronauților de pe Stația Spațială Internațională si din alte misiuni

Corpurile de iluminat cu lumina biodinamică sunt ultima generație de corpuri de iluminat, dedicate în special spațiilor care nu beneficiază de lumină naturală suficientă. Acestea folosesc ca sursă mai multe tipuri de tuburi fluorescente sau surse LED care pot fi controlate și programate cu ușurință. Prin combinația culorii tuburilor sau LED-urilor se pot simula pe parcursul unei zile variațiile cromatice ale luminii naturale (temperatura de culoare), iar prin dimerizare variațiile de intensitate ale acesteia (cer senin, cer acoperit). Introducerea unui sistem de iluminat interior dinamic, cu schimbări de culoare și intensitate similare schimbărilor luminii naturale va influența pozitiv funcționarea echilibrată a organismului și respectiv productivitatea individului.

Efectele pozitive ale acestui tip de iluminat au fost evidențiate în analiza influenței lor asupra persoanelor care lucrează în spații fără lumina naturală. S-a dovedit că lumina intensă și rece generează o creștere a serotoninei din organism mărind starea de alertă și productivitatea individului. Lumina caldă, în schimb, relaxează, lucru care o face potrivită spațiilor sau perioadelor de odihnă / pauză.

Folosirea unor astfel de sisteme este bună în orice tip de spațiu, în special de-a lungul iernilor cu dupamieze întunecate și nopți lungi, deoarece aduc beneficii de sănătate sensibile, tratând sau prevenind depresiile de sezon, cu impact pozitiv pe toate planurile.

S-a descoperit că lumina roșie crește frecvența cardiacă, în timp ce lumina albastră s-a dovedit că o scade. Deasemeni, s-a testat performanța lucrătorilor din birouri cu iluminare monocromatică roșie versus albastra. Astfel,s-a dovedit ca subiecții dezvolta mai multă anxietate în iluminatul roșu, în timp ce iluminatul albastru poate avea un efect linistitor.

În 2009, după studii comportamentale, s-au instalat lumini albastre pe peroanele de cale ferată Yamanote din Tokyo pentru a reduce incidența sinuciderii.

Cu toate acestea, luminile albastre nu au fost la fel de eficiente ca un element de descurajare în alte locuri, ceea ce accentuează teoria variațiilor culturale referitoare la percepria culorii.

Terapia cu lumina a fost implementată ca tratament pentru tulburarea afectivă sezonieră (SAD), sau depresia sezonieră, încă din anii ’80. Această aceeași terapie cu lumină strălucitoare a fost eficientă și în tratamentul depresiei ne-sezoniere și a durerilor cronice nespecifice de spate.

În aceleași studii s-a observat ca expunerea la lumina albastră poate afecta ritmul circadian. Fotoreceptorii care nu formează imagini în ochii noștri sunt sensibili în mod special la lungimile de undă albastre. Această expunere la iluminarea artificială, albastră, seara, este demontrat legată de modificările somnului și de suprimarea melatoninei.

În același palier de studii, conexiunea dintre iluminarea albastră și hipotalamus este în prezent explorată pentru a ajuta la tratarea leziunilor cerebrale ușoare traumatice ale creierului (TBI).

S-a demonstrat că o lumină verde la o intensitate scăzută scade intensitatea simptomelor migrenei cu aproximativ 15%. În general, pentru persoanele care suferă de migrenă, lumina adesea agravează simptomele de disconfort.

Există acum dovezi că lumina verde poate fi de asemenea eficientă pentru gestionarea durerii cronice.

Iluminatul verde, colorarea în verde a perețiilor și folosirea de îmbrăcăminte verde sunt adesea folosite în spitale și chirurgie. Acest lucru este legat atât de efectul calmant al acestei culori, cât și de capacitatea sporită de a vedea contrastul în timpul operației.

In ultimii ani, studiile au descoperit ca celulele sensibile la lumină, cunoscute sub numele de conuri din retina, in spatele ochiului, transmit semnale electrochimice în primul rând într-o zonă a creierului cunoscută drept cortex vizual, unde se formează imaginile pe care le vedem. Cu toate acestea, acum știm că unele celule ale ganglionului retinian răspund la lumină trimițând semnale în principal către o regiune a creierului central numită hipotalamus care nu are niciun rol în formarea imaginilor vizuale. Hipotalamusul este o parte cheie a creierului responsabilă pentru secreția unui număr de hormoni care controlează multe aspecte ale autoreglării organismului, inclusiv temperatura, somnul, foamea și ritmurile circadiene.

Ca și urechea, care ne oferă și sentimentul de echilibru, știm acum că ochiul îndeplinește două funcții: aceea de vedere si aceea de stimularea hormonala prin interacțiune cu fascicul luminos. Acest mecanism de stimulare hormonală funcționează si la persoanele oarbe sau cu deficiente de vedere.

În perioade de stress, folosirea corectă a puterii culorii poate fi un instrument blând dar eficient, salutogen.

Birourile intr-o lume post COVID-19

Epidemia cu care ne confruntam de la inceputul anului 2020 a fortat o schimbare radicala a obiceiurilor de lucru. Ne aflam in fata unei revolutii in desfasurare pe piata de birouri, revolutie impusa de noile norme igienico-sanitare si de noile obiceiuri de lucru.

Experienta de a trai intr-o pandemie va genera un impact de durata asupra modului in care ne derulam activitatile profesionale si, subsecvent, a modului in care functioneaza si se vor proiecta Cladirile de Birouri.

Un aspect economic, de luat in calcul, este gradul de ocupare actual al acestor cladiri de birouri. De exemplu, cererea de birouri din Capitala a scazut cu 28% in S1/2020.

Cat va dura aceasta evolutie? Biroul va mai fi vreodata la fel? Ce inseamna aceasta tendinta pentru proprietarii de birouri, chiriasi, administratori de fonduri, arhitecti si orase si ce oportunitati creeaza acest lucru? Sunt tot atatea intrebari pentru care este nevoie de raspunsuri din partea profesionistilor din diverse domenii de activitate: arhitectura, constructii, sanatate, dezvoltatori imobiliari etc.

Summit-ul viitorului Spatiului de Birouri: 17-18 februarie 2021 va explora si dezbate noua normalitate a cladirilor de birouri post-COVID-19, plecand de la o radiografie detaliata a situatiei acestui sector in Asia si Australia, iar expertii la nivel mondial vor oferi solutii viabile, adaptate provocarilor momentului pe care il traversam.

Proprietarii de cladiri de birouri sunt pe deplin constienti de schimbare. Acum, cand chiriasii lor au structurat un sistem de succes de lucru online, companiile isi pun la indoiala investitia traditionala in imobiliare.

„Am demonstrat ca putem opera fara amprenta la sol”, a declarat pentru Bloomberg CEO-ul Morgan Stanley, James Gorman. „Pot vedea un viitor in care o parte din fiecare saptamana, cu siguranta o parte din fiecare luna, multi dintre angajatii nostri vor fi acasa? Absolut.”

Din punct de vedere tehnologic, un aspect fundamental vizeaza capacitatea de reformare a sistemului de ventilare a aerului din cladiri. In majoritatea cladirilor de birouri, aerul interior este format din aproximativ 25% aer exterior, restul fiind recirculat si filtrat. Conform studiilor efectuate, daca aerul interior nu este improspatat, dezinfectat si filtrat corect, acesta poate contine niveluri mai mari de poluanti decat aerul exterior.

Din aceasta perspectiva, prezenta la munca a unui angajat bolnav ar putea deveni inacceptabila, din punct de vedere social si legal, in epoca post-pandemica, cu toate implicatiile acestei noi cutume. SUA, alaturi de alte state, a pregatit noi standarde de siguranta in munca, standarde care cuprind prevederi explicite pentru siguranta sanitara a utilizatorilor.

Nu in ultimul rand, ca o legatura intre tehnologie, comunitate si locuire, locul de munca este un subiect de interes perpetuu pentru arhitectura si designul de interior.

In mod evident, pandemia de coronavirus ne-a perturbat locul de munca in moduri pe care putini experti le-au anticipat, iar regimul de telemunca genereaza noi provocari pe termen lung, in arhitectura si design, pentru adaptarea la aceasta noua modalitate de desfasurare a activitatii profesionale.

Arh. Yvonne Toader

11 views0 comments

Spatiile de Relaxare din Cladirile de Birouri – tendinte

O categorie specială de spații din cadrul clădirilor de birouri moderne o constituie spațiile de relaxare și de socializare. Ele au apărut la începutul anilor 2000, ca rezultat al studiilor care arătau că productivitatea și creativitatea angajatilor crește dacă se simt confortabili, sunt relaxați, socializeaza si pot include în activitatea zilnică pauze de “joacă”.

Oricare ar fi metoda de relaxare aleasă, este clar ca angajații au nevoie de perioade de pauză în care să spargă rutina zilnică, să elimine stresul și să diminueze efectele perioadelor îndelungi de concentrare.

Unul dintre motive este ca birourile lor sunt situate într-un campus uimitor, plin de facilități cum ar fi:

● Grădini, terase, curți cu multă vegetație. În acest sens, un studiu publicat în ScienceDaily a concluzionat că însuși „sunetul naturii” ne ajută să ne relaxăm.

● Spații de grădinărit.

● Salí de gimnastică

● Spatii Nap Pods

● Spații pentru terapeuți specializati in masaj si spatii de gimnastică. Multe organizații, inclusiv Harvard Medical School, confirmă faptul că chiar și exercițiile fizice ușoare la locul de muncă, reduc stresul.

● Spații pentru Metode holistice antistress cum ar fi folosirea aromaterapiei , cromoterapiei, muzicoterapiei, practicilor spirituale precum yoga, sunt modalități eficiente de a diminua stresul.

● Servicii: Serviciu de spălătorie,Cafetarie și Cantină

● Prezenta animalelor de companie. Multe corporații permit angajaților să aibă grijă de un animal de companie la birou, fie ca vorbim despre o pisică, un câine sau un acvariu cu pesti. Aceste animale pe care le hrănesc și cu care se joacă îi ajuta pe angajați să se relaxeze în timpul pauzei, iar specialistii sustin că sunt cea mai bună metodă de alungare a stresului la birou. Unele companii merg până acolo încât “angajează” un caine special antrenat care devine mascota preferată a biroului și care ajuta la relaxarea angajatilor.

● Facilități pentru biciclete: acces ușor cu bicicletele și parkinguri speciale prevăzute pentru acestea.

Întrebarea care se pune este dacă aceste functiuni si spații de relaxare sunt viabile în condițiile unei epidemii sau pandemii de tipul celei generate de virusul SARS_COV2

Pare probabil că tendințele de mai sus să între în recul, iar valul de a transforma biroul într-o casă cu “de toate pentru toti” își va schimba direcția.

Chiar Google, și-a anunțat angajații că vor lucra de acasă pană la sfarsitul anului 2020.

Este evident că și lucrul exclusiv de acasă va fi unul temporar sau parțial. Însă, ne vom mai întoarce la birourile tip Google? Probabil că nu.

Spațiile de birouri tip Google, care au lansat o adevărată modă în arhitectura de interior a clădirilor de birouri, vor fi și cele care vor intampina cele mai mari dificultăți în reluarea activității. Ele sunt poate cel mai puțin viabile în contextul noilor cerințe sanitare din motive precum necesitatea distanțării sociale, a procesului greoi de dezinfectare dar, și nu în ultimul rand, a duratei mai scurte de timp pe care un angajat va dori să-l mai petreacă la birou.

Companiile în care îți petreceai 10-12-14 ore/zi nu pot functiona în formulele de program de lucru din perioade sanitare excepționale, în care turele trebuie respectate, intrările și ieșirile se fac controlat, este nevoie timpi de dezinfectie, etc.

Programul de lucru pe durata epidemiilor va fi de 8 ore sau mai scurt. Mai ai timp de activități de loisir ? Și dacă mai ai timp iti doresti sa ti-l petreci cu masca pe fata sau fără mască dar în mod individual?

În ce se vor transforma aceste spații pe termen scurt, mediu și lung sau ce tip nou de spații de relaxare vor apărea și cum vor facilita ele relaxarea cu distanțarea și curățenia, vor mai conține acestea spații de relaxare sau de socializare? Sunt întrebări la care va trebui sa găsim răspunsuri.

Amploarea daunelor, sociale și economice, cauzate de COVID-19 nu a devenit încă foarte evidentă, dar va deveni din ce în ce mai clară în lunile, poate chiar anii următori.

Un lucru este previzibil: oamenii nu vor mai reveni la „un loc de munca precum cel dinainte”.

Ce pastram, la ce renunțăm dintre toate serviciile și spațiile rezultate din funcțiunile de mai sus? Aceasta este o întrebare dificilă, pe care probabil si-o pun în primul rand proprietarii companiilor care își pregătesc sediile pentru reluarea activității. Mai mult ca sigur răspunsul la această întrebare va fi tranșat într-un fișier excel prin calcule economice și de viabilitate.

Este, de asemenea, de avut în vedere că unii angajați sunt dornici să lucreze de acasă, iar alții nu sunt. Aceste preferințe sunt profund personale și se pot schimba în timp. Ele depind de o serie de factori, cum ar fi dimensiunea sau configurația spațiului lor de locuit, conexiunea la internet și, desigur, prezența copiilor mici care acceptă ca tăticul să părăsească casa pentru a merge la birou, dar nu pot accepta că el nu trebuie deranjat și se află chiar în spatele unei uși, la ei acasă.

Pe termen mediu, ca arhitect, as insista pentru păstrarea unui număr de facilități ușor de controlat sanitar sau care ar împiedica răspândirea virală (precum folosirea bicicletei în locul mijloacelor de transport în comun).

Acestea sunt:

● Spații individuale multimedia de tip Nap Pods ;

Muzică specială de odihnă și somn, fascicul de lumină programat pe culori și chiar și balans sunt oferte ale relaxarii în spațiile de tip Nap Pods.

Aceste “incubatoare de relaxare” pot fi amplasate în încăperi existente și reconvertite, cum ar fi sali de conferinta desființate.

Deasemeni, în urma recompartimentarii spațiilor open-space, pot rezulta anumite zone nefolosibile, a căror utilitate poate deveni ușor aceea de Nap Pods Area.

Aceste “incubatoare de relaxare”sunt extrem de oportune (în perioade sanitare deosebite cum sunt perioadele de epidemii sau pandemii) deoarece se folosesc individual, se dezinfectează ușor și au un efect garantat de odihnă și relaxare.

● Spații de Relaxare și de luat masa în aer liber, la parter sau terase la diferite nivele

În cadrul unui studiu, publicat în Journal of Experimental Psychology, cercetătorii au comparat mediile birourilor din Marea Britanie și Olanda, și au demonstrat ca plantele și zonele verzi de la birou îmbunătățesc cu 15% productivitatea angajaților.

Totodată, în aer liber, cu condiția păstrării distanței, transmiterea bolilor este mult redusă. În plus, mutarea a cat mai multe activități în aer liber, eliberează o cantitate importantă de resurse financiare și energetice consumate în incalzirea-racirea și ventilarea spațiilor interioare.

Alternativ se pot realiza în clădiri etaje-gradină, care sa fie folosite de toata lumea ca parc sau, cu alocare în prealabil, ca spații de întâlniri în aer liber. Etajele gradină-intermediare ar avea un avantaj asupra gradinilor de pe acoperiș pentru ca sunt mai bine protejate de fenomene meteorologice extreme, astfel utilizatorii le-ar folosi mai mult și vegetatia ar putea fi mai ușor intretinuta. Grădinile de pe acoperisul cladirilor au în general dezavantajul de a fi prea expuse la soare, ploaie si vant (mai ales la înălțimi mari) și din acest motiv atrag mai puțini utilizatori decat o gradina la sol sau intermediara din cladire, mai ales daca nu sunt conectate cu un spațiu de sport (piscină) sau cafenea.

● Zona de luat masa, cu automate de alimente preambalate calde și reci (caserole cu mancare caldă,pizza, fructe ambalate,etc)

Tendința companiilor de a adopta automatele alimentare nu este nouă, dar tehnologia avansează la fel de rapid ca și cererea. Automatele de mâncare sunt din ce în ce mai inteligente.

Astfel, automatele cu hrană caldă și rece au acum funcții de conectare prin social media și tehnologie de recunoaștere facială pentru identificare a utilizatorilor care revin. În acest fel, comanda se poate realiza fără atingerea butoanelor sau ecranului automatului.

Ele sunt perfecte pentru cladirile de birouri, înlocuind cu succes cantinele cu bucătărie, unde raspandirea infecțioasă rămâne o problemă importantă în lupta de restrângere a focarelor de răspândire a bolilor infecțioase.

● Facilități pentru biciclete: accesul ușor cu bicicletele și parkinguri speciale prevăzute pentru acestea este un program urbanistic și arhitectural bine cunoscut.

Astfel folosirea bicicletelor pentru accesul la birou este un factor important de eliminare a pericolelor de contagiune din mijloacele de transport în comun.

Folosirea bicicletelor scade considerabil poluarea din orașe și totodată incidența bolilor generate de poluare, precum bolile pulmonare.

● Serviciu de spălătorie gratuită, ca necesitate psihologică de siguranta sanitară.

Teama revenirii in valuri a epidemiilor pare a fi prezenta, iar acesta teamă ne va face să gândim lucrurile pe termen lung.

Pe termen lung și ca urmare a scumpirii inerente a costurilor de dotare și întreținere a clădirilor de birouri, survenita din schimbări de funcționare, de control, de siguranta sanitară, există o probabilitate crescută ca, în viitor, marile companii să constate că este mai avantajos să-și finanțeze angajații (în cadrul pachetului financiar de angajare) în amenajarea caselor astfel încât acestea să poată deveni “birouri surogat”.

În acest timp, sediile corporatiilor, reduse ca dimensiune și vizitate temporar de un număr redus de specialisti privilegiati, vor putea ajunge la un nivel de confort al muncii și siguranței absolut remarcabil, ușor de folosit inclusiv pe durata epidemiilor.

Arh. Yvonne Toader