O categorie specială de spații din cadrul clădirilor de birouri moderne o constituie spațiile de relaxare și de socializare. Ele au apărut la începutul anilor 2000, ca rezultat al studiilor care arătau că productivitatea și creativitatea angajatilor crește dacă se simt confortabili, sunt relaxați, socializeaza si pot include în activitatea zilnică pauze de “joacă”.
Oricare ar fi metoda de relaxare aleasă, este clar ca angajații au nevoie de perioade de pauză în care să spargă rutina zilnică, să elimine stresul și să diminueze efectele perioadelor îndelungi de concentrare.
Unul dintre motive este ca birourile lor sunt situate într-un campus uimitor, plin de facilități cum ar fi:
● Grădini, terase, curți cu multă vegetație. În acest sens, un studiu publicat în ScienceDaily a concluzionat că însuși „sunetul naturii” ne ajută să ne relaxăm.
● Spații de grădinărit.
● Salí de gimnastică
● Spatii Nap Pods
● Spații pentru terapeuți specializati in masaj si spatii de gimnastică. Multe organizații, inclusiv Harvard Medical School, confirmă faptul că chiar și exercițiile fizice ușoare la locul de muncă, reduc stresul.
● Spații pentru Metode holistice antistress cum ar fi folosirea aromaterapiei , cromoterapiei, muzicoterapiei, practicilor spirituale precum yoga, sunt modalități eficiente de a diminua stresul.
● Servicii: Serviciu de spălătorie,Cafetarie și Cantină
● Prezenta animalelor de companie. Multe corporații permit angajaților să aibă grijă de un animal de companie la birou, fie ca vorbim despre o pisică, un câine sau un acvariu cu pesti. Aceste animale pe care le hrănesc și cu care se joacă îi ajuta pe angajați să se relaxeze în timpul pauzei, iar specialistii sustin că sunt cea mai bună metodă de alungare a stresului la birou. Unele companii merg până acolo încât “angajează” un caine special antrenat care devine mascota preferată a biroului și care ajuta la relaxarea angajatilor.
● Facilități pentru biciclete: acces ușor cu bicicletele și parkinguri speciale prevăzute pentru acestea.
Întrebarea care se pune este dacă aceste functiuni si spații de relaxare sunt viabile în condițiile unei epidemii sau pandemii de tipul celei generate de virusul SARS_COV2
Pare probabil că tendințele de mai sus să între în recul, iar valul de a transforma biroul într-o casă cu “de toate pentru toti” își va schimba direcția.
Chiar Google, și-a anunțat angajații că vor lucra de acasă pană la sfarsitul anului 2020.
Este evident că și lucrul exclusiv de acasă va fi unul temporar sau parțial. Însă, ne vom mai întoarce la birourile tip Google? Probabil că nu.
Spațiile de birouri tip Google, care au lansat o adevărată modă în arhitectura de interior a clădirilor de birouri, vor fi și cele care vor intampina cele mai mari dificultăți în reluarea activității. Ele sunt poate cel mai puțin viabile în contextul noilor cerințe sanitare din motive precum necesitatea distanțării sociale, a procesului greoi de dezinfectare dar, și nu în ultimul rand, a duratei mai scurte de timp pe care un angajat va dori să-l mai petreacă la birou.
Companiile în care îți petreceai 10-12-14 ore/zi nu pot functiona în formulele de program de lucru din perioade sanitare excepționale, în care turele trebuie respectate, intrările și ieșirile se fac controlat, este nevoie timpi de dezinfectie, etc.
Programul de lucru pe durata epidemiilor va fi de 8 ore sau mai scurt. Mai ai timp de activități de loisir ? Și dacă mai ai timp iti doresti sa ti-l petreci cu masca pe fata sau fără mască dar în mod individual?
În ce se vor transforma aceste spații pe termen scurt, mediu și lung sau ce tip nou de spații de relaxare vor apărea și cum vor facilita ele relaxarea cu distanțarea și curățenia, vor mai conține acestea spații de relaxare sau de socializare? Sunt întrebări la care va trebui sa găsim răspunsuri.
Amploarea daunelor, sociale și economice, cauzate de COVID-19 nu a devenit încă foarte evidentă, dar va deveni din ce în ce mai clară în lunile, poate chiar anii următori.
Un lucru este previzibil: oamenii nu vor mai reveni la „un loc de munca precum cel dinainte”.
Ce pastram, la ce renunțăm dintre toate serviciile și spațiile rezultate din funcțiunile de mai sus? Aceasta este o întrebare dificilă, pe care probabil si-o pun în primul rand proprietarii companiilor care își pregătesc sediile pentru reluarea activității. Mai mult ca sigur răspunsul la această întrebare va fi tranșat într-un fișier excel prin calcule economice și de viabilitate.
Este, de asemenea, de avut în vedere că unii angajați sunt dornici să lucreze de acasă, iar alții nu sunt. Aceste preferințe sunt profund personale și se pot schimba în timp. Ele depind de o serie de factori, cum ar fi dimensiunea sau configurația spațiului lor de locuit, conexiunea la internet și, desigur, prezența copiilor mici care acceptă ca tăticul să părăsească casa pentru a merge la birou, dar nu pot accepta că el nu trebuie deranjat și se află chiar în spatele unei uși, la ei acasă.
Pe termen mediu, ca arhitect, as insista pentru păstrarea unui număr de facilități ușor de controlat sanitar sau care ar împiedica răspândirea virală (precum folosirea bicicletei în locul mijloacelor de transport în comun).
Acestea sunt:
● Spații individuale multimedia de tip Nap Pods ;
Muzică specială de odihnă și somn, fascicul de lumină programat pe culori și chiar și balans sunt oferte ale relaxarii în spațiile de tip Nap Pods.
Aceste “incubatoare de relaxare” pot fi amplasate în încăperi existente și reconvertite, cum ar fi sali de conferinta desființate.
Deasemeni, în urma recompartimentarii spațiilor open-space, pot rezulta anumite zone nefolosibile, a căror utilitate poate deveni ușor aceea de Nap Pods Area.
Aceste “incubatoare de relaxare”sunt extrem de oportune (în perioade sanitare deosebite cum sunt perioadele de epidemii sau pandemii) deoarece se folosesc individual, se dezinfectează ușor și au un efect garantat de odihnă și relaxare.
● Spații de Relaxare și de luat masa în aer liber, la parter sau terase la diferite nivele
În cadrul unui studiu, publicat în Journal of Experimental Psychology, cercetătorii au comparat mediile birourilor din Marea Britanie și Olanda, și au demonstrat ca plantele și zonele verzi de la birou îmbunătățesc cu 15% productivitatea angajaților.
Totodată, în aer liber, cu condiția păstrării distanței, transmiterea bolilor este mult redusă. În plus, mutarea a cat mai multe activități în aer liber, eliberează o cantitate importantă de resurse financiare și energetice consumate în incalzirea-racirea și ventilarea spațiilor interioare.
Alternativ se pot realiza în clădiri etaje-gradină, care sa fie folosite de toata lumea ca parc sau, cu alocare în prealabil, ca spații de întâlniri în aer liber. Etajele gradină-intermediare ar avea un avantaj asupra gradinilor de pe acoperiș pentru ca sunt mai bine protejate de fenomene meteorologice extreme, astfel utilizatorii le-ar folosi mai mult și vegetatia ar putea fi mai ușor intretinuta. Grădinile de pe acoperisul cladirilor au în general dezavantajul de a fi prea expuse la soare, ploaie si vant (mai ales la înălțimi mari) și din acest motiv atrag mai puțini utilizatori decat o gradina la sol sau intermediara din cladire, mai ales daca nu sunt conectate cu un spațiu de sport (piscină) sau cafenea.
● Zona de luat masa, cu automate de alimente preambalate calde și reci (caserole cu mancare caldă,pizza, fructe ambalate,etc)
Tendința companiilor de a adopta automatele alimentare nu este nouă, dar tehnologia avansează la fel de rapid ca și cererea. Automatele de mâncare sunt din ce în ce mai inteligente.
Astfel, automatele cu hrană caldă și rece au acum funcții de conectare prin social media și tehnologie de recunoaștere facială pentru identificare a utilizatorilor care revin. În acest fel, comanda se poate realiza fără atingerea butoanelor sau ecranului automatului.
Ele sunt perfecte pentru cladirile de birouri, înlocuind cu succes cantinele cu bucătărie, unde raspandirea infecțioasă rămâne o problemă importantă în lupta de restrângere a focarelor de răspândire a bolilor infecțioase.
● Facilități pentru biciclete: accesul ușor cu bicicletele și parkinguri speciale prevăzute pentru acestea este un program urbanistic și arhitectural bine cunoscut.
Astfel folosirea bicicletelor pentru accesul la birou este un factor important de eliminare a pericolelor de contagiune din mijloacele de transport în comun.
Folosirea bicicletelor scade considerabil poluarea din orașe și totodată incidența bolilor generate de poluare, precum bolile pulmonare.
● Serviciu de spălătorie gratuită, ca necesitate psihologică de siguranta sanitară.
Teama revenirii in valuri a epidemiilor pare a fi prezenta, iar acesta teamă ne va face să gândim lucrurile pe termen lung.
Pe termen lung și ca urmare a scumpirii inerente a costurilor de dotare și întreținere a clădirilor de birouri, survenita din schimbări de funcționare, de control, de siguranta sanitară, există o probabilitate crescută ca, în viitor, marile companii să constate că este mai avantajos să-și finanțeze angajații (în cadrul pachetului financiar de angajare) în amenajarea caselor astfel încât acestea să poată deveni “birouri surogat”.
În acest timp, sediile corporatiilor, reduse ca dimensiune și vizitate temporar de un număr redus de specialisti privilegiati, vor putea ajunge la un nivel de confort al muncii și siguranței absolut remarcabil, ușor de folosit inclusiv pe durata epidemiilor.
Arh. Yvonne Toader
YVONNE TOADER 