Culorile și conexiunea lor cu sanatatea umana

Una dintre metodele prin care arhitectul poate influența percepția unui spațiu si efectele acestuia asupra utilizatorilor este folosirea culorilor și a luminii (ca generatoare de culoare).

În mod tradițional culoarea a fost folosită în arhitectură ca un element de compoziție plastică , menit să înnobileze spațiile și clădirile. Deși nu există încă suficiente studii care să poată stabili o cauzalitate directă obiectivă între calitatea estetică a unei clădiri sau folosirea unei anumite culori într-un spațiu și o modificare specifică a stării noastre de sănătate, este cunoscut faptul că suntem mai relaxați într-un spațiu frumos și respectiv că într-un astfel de spațiu sistemul nostru imunitar va funcționa mai bine.

Descoperiri clinice despre efectul luminii si al culorilor

Ritmurile circadieneale omului sunt setate și resetate zilnic de expunerea la lumina naturală, recepția luminii naturale având un impact imediat asupra ciclului melatoninei și cortizolului din organismul uman.

Pe durata unei zile, lumina naturală își schimbă nu doar intensitatea, ci și culoarea. Starea de alertă a organismului urmează aceeași curbă. Cercetările medicale din ultimii ani au constatat că această variație a luminii, înregistrată automat de senzori situați în ochi (celule ganglion retinale), reglează zilnic ciclul diurn al nivelului de cortizol și melatonină din sânge. Funcționarea corectă și reglarea zilnică a acestui ceas biologic în corelare cu lumina naturală, are ca rezultat imediat un ciclu de somn optim și o productivitate crescută, generată de un nivel de cortizol bun, respectiv de starea de alertă adecvată acțiunilor desfășurate în timpul zilei). Din păcate, viața modernă, cu multe ore petrecute la interior, fără expunere suficientă la lumina naturală poate duce la dereglări ale ciclului de stare de veghe și somn, care slăbesc sistemul imunitar.


Ritmul circadian se referă la ciclul de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice și comportamentale ale organismelor vii.

Cortisolul este un hormon corticosteroid, deseori denumit si hormonul “stress-ului”, fiind implicat in raspunsul organismului la stress. Nivelul de cortisol pe parcursul unei zi variaza, fiind cel mai ridicat dimineața și cel mai scăzut la miezul noptii, după 3.5-4 ore de la culcare. Tulburări ale acestui ciclu au fost  observate în relație cu depresia clinică, stress-ul fiziologic si psihologic. Informatiile despre ciclul zi-noapte(lumina-intuneric) sunt primite de organism prin intermediul ochiului.

imunitar și pot declanșa alte afecțiuni din domeniul bolilor mentale, cardiovasculare, gastrointestinale și metabolice.

Rezultatele studiilor biomedicale referitoare la influența luminii asupra stării generale  de sănătate a oamenilor constituie baza unor tratamente bazate pe expunerea la lumină, realizate cu ajutorul unui aparat cu lumină puternică („Light Box”),  precum și prin folosirea de corpuri și sisteme de iluminat dinamice care să echilibreze și temporizeze variațiile de cortizol / melatonină  din organism pe durata unei zile.

Ambele sisteme au fost folosite de NASA pentru a trata, cu succes, tulburările de somn ale astronauților de pe Stația Spațială Internațională si din alte misiuni

Corpurile de iluminat cu lumina biodinamică sunt ultima generație de corpuri de iluminat, dedicate în special spațiilor care nu beneficiază de lumină naturală suficientă. Acestea folosesc ca sursă mai multe tipuri de tuburi fluorescente sau surse LED care pot fi controlate și programate cu ușurință. Prin combinația culorii tuburilor sau LED-urilor se pot simula pe parcursul unei zile variațiile cromatice ale luminii naturale (temperatura de culoare), iar prin dimerizare variațiile de intensitate ale acesteia (cer senin, cer acoperit). Introducerea unui sistem de iluminat interior dinamic, cu schimbări de culoare și intensitate similare schimbărilor luminii naturale va influența pozitiv funcționarea echilibrată a organismului și respectiv productivitatea individului.

Efectele pozitive ale acestui tip de iluminat au fost evidențiate în analiza influenței lor asupra persoanelor care lucrează în spații fără lumina naturală. S-a dovedit că lumina intensă și rece generează o creștere a serotoninei din organism mărind starea de alertă și productivitatea individului. Lumina caldă, în schimb, relaxează, lucru care o face potrivită spațiilor sau perioadelor de odihnă / pauză.

Folosirea unor astfel de sisteme este bună în orice tip de spațiu, în special de-a lungul iernilor cu dupamieze întunecate și nopți lungi, deoarece aduc beneficii de sănătate sensibile, tratând sau prevenind depresiile de sezon, cu impact pozitiv pe toate planurile.

S-a descoperit că lumina roșie crește frecvența cardiacă, în timp ce lumina albastră s-a dovedit că o scade.   Deasemeni, s-a testat performanța lucrătorilor din birouri cu iluminare monocromatică roșie versus albastra. Astfel,s-a dovedit ca subiecții dezvolta mai multă anxietate în iluminatul roșu, în timp ce iluminatul albastru poate avea un efect linistitor.

În 2009, după studii comportamentale, s-au instalat lumini albastre pe peroanele de cale ferată Yamanote din Tokyo pentru a reduce incidența sinuciderii.

Cu toate acestea, luminile albastre nu au fost la fel de eficiente ca un element de descurajare în alte locuri, ceea ce accentuează teoria  variațiilor culturale referitoare la percepria culorii.

Terapia cu lumina a fost implementată ca tratament pentru tulburarea afectivă sezonieră (SAD), sau depresia sezonieră, încă din anii ’80. Această aceeași terapie cu lumină strălucitoare a fost eficientă și în tratamentul depresiei ne-sezoniere și a durerilor cronice nespecifice de spate.

În aceleași studii s-a observat ca expunerea la lumina albastră poate afecta ritmul circadian. Fotoreceptorii care nu formează imagini în ochii noștri sunt sensibili în mod special la lungimile de undă albastre. Această expunere la iluminarea artificială, albastră, seara, este demontrat legată de modificările somnului și de suprimarea melatoninei.

În același palier de studii, conexiunea dintre iluminarea albastră și hipotalamus este în prezent explorată pentru a ajuta la tratarea leziunilor cerebrale ușoare traumatice ale creierului (TBI).

S-a demonstrat că o lumină verde la o intensitate scăzută scade intensitatea simptomelor migrenei cu aproximativ 15%. În general, pentru persoanele care suferă de migrenă, lumina adesea agravează simptomele de disconfort. 

Există acum dovezi că lumina verde poate fi de asemenea eficientă pentru gestionarea durerii cronice.

Iluminatul verde, colorarea în verde a perețiilor și folosirea de îmbrăcăminte verde sunt adesea folosite în spitale și chirurgie. Acest lucru este legat atât de efectul calmant al acestei culori, cât și de capacitatea sporită de a vedea contrastul în timpul operației.

In ultimii ani, studiile au descoperit ca celulele sensibile la lumină, cunoscute sub numele de conuri din retina, in spatele ochiului, transmit semnale electrochimice în primul rând într-o zonă a creierului cunoscută drept cortex vizual, unde se formează imaginile pe care le vedem. Cu toate acestea, acum știm că unele celule ale ganglionului retinian răspund la lumină trimițând semnale în principal către o regiune a creierului central numită hipotalamus care nu are niciun rol în formarea imaginilor vizuale. Hipotalamusul este o parte cheie a creierului responsabilă pentru secreția unui număr de hormoni care controlează multe aspecte ale autoreglării organismului, inclusiv temperatura, somnul, foamea și ritmurile circadiene.

Ca și urechea, care ne oferă și sentimentul de echilibru, știm acum că ochiul îndeplinește două funcții: aceea de vedere si aceea de stimularea hormonala prin interacțiune cu fascicul luminos. Acest mecanism de stimulare hormonală funcționează si la persoanele oarbe sau cu deficiente de vedere.

În perioade de stress, folosirea corectă a puterii culorii poate fi un instrument blând dar eficient, salutogen.


Autor: Yvonne Toader

Interior Design & Architecture is not about buildings, is about people.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: