Yvonne Toader

New European Bauhaus, sufletul Pactului Verde european

La doi ani de la introducerea sa, Noul Bauhaus european continuă să fie în mare măsură ignorat de oameni și de mass-media, deși face progrese în cercurile de specialitate și stârnește interesul companiilor implicate în sectorul construcțiilor și al dezvoltării orașelor.

Dar să facem o scurtă retrospectivă istorică a Bauhaus-ului, o miscare culturală care s-a deșfasurat și continuă sa se desfasoare în mai multe etape.

1.BAUHAUS-UL inițial:

Cuvântul german Bauhaus (bau – a construi și haus – casă) desemnează de obicei Staatliches Bauhaus, o școală de artă, design și arhitectură, precum și un curent artistic extrem de influent în arhitectura, artele plastice, designul, fotografia, mobilierul și decoratiunile interioare ale secolului XX.

Această școală și mișcare artistică, generată de către arhitectul și pedagogul german Walter Gropius în orașul Weimar în 1919, a funcționat la maxima sa anvergură între anii 1919 – 1933 în trei orașe germane: Weimar, Dessau și Berlin.

Bauhaus a avut o influență de anvergură. Produsele sale au fost reproduse pe scară largă, iar acceptarea contemporană a modelelor funcționale pentru obiectele de uz zilnic, datorează mult conceptului Bauhaus.

Clădirea Școlii Bauhaus din Dessau, Germania-arh. Walter Gropius -foto Wikipedia

Cei trei directori ai școlii Bauhaus au fost fondatorul acesteia, Walter Gropius, între 1919 și 1928, continuatorul „tradiției Bauhaus”, Hannes Meyer, între 1928 și 1930, și directorul declinului artistic și existențial, Ludwig Mies van der Rohe, între 1930 și 1933.

Viziunea programatică a lui Walter Gropius era să creeze spații ambientale funcționale, ieftine, practice și reproductibile cu ajutorul producției de masă, fiind în acest fel accesibile absolut fiecăruia. Strâns legate de cele de mai sus, Gropius dorea ca artefactele să constituie un alt grup de produse, de data aceasta, relativ accesibile material, dar care să se încadreze armonios în spațiile ambientale construite cu ajutorul producției de masă.

Dacă școala Bauhaus este cunoscută mai ales pentru realizările sale în arhitectură, acesta a exercitat, de asemenea, o puternică influență în domeniul artelor aplicate, prin obiectele cotidiene pe care le-a modelat. Este, de altfel, precursorul designului contemporan.

Programul Bauhaus a atras sprijinul unui număr mare de artiști de avangardă din toată Europa, inclusiv Johannes Itten, Vassily Kandinsky, Paul Klee, Oskar Schlemmer, László Moholy-Nagy și Marcel Breuer .

Gerrit Rietveld, Red Blue Chair, 1918

2. NEW BAUHAUS:

New Bauhaus este o școală de design fondată în 1937, în Chicago, Illinois, de fostul membru al Bauhaus, designerul, profesorul și fotograful László Moholy-Nagy, după imigrarea sa în Statele Unite ale Americii și după desfințarea de către naziști a instituției originare, Staatsliches Bauhaus în 1933.

Alături de reputația și profesionalismul de a fi fost o figură proeminentă în mișcarea Bauhaus, respectiv de a fi simultan pictor, fotograf, designer, grafician și dascăl de valoare, László Moholy-Nagy a impresionat prin entuziasmul și energia dedicată proiectului. Întrucât Moholy fusese mult mai experimental și creativ decât majoritatea „vechilor colegi” de Bauhaus, din start instituția nou creată era puternic orientată spre teoretizare și experimentare.

Moholy-Nagy a părăsit Institutul de Design în 1945, iar cariera sa a fost întreruptă un an mai târziu, când a murit de leucemie. Avea doar 51 de ani, iar realizările sale erau în primul rând evidente în arta neclasificabilă pe care a lăsat-o în urmă. Totuși aspectele mai puțin vizibile ale influenței lui Moholy-Nagy – oamenii pe care i-a influiențat și artiștii pe care i-a încurajat – sunt cele care îl fac important.

„Nu cred în artă atât de mult cât în omenire. O mare parte din ea este artă.”-László Moholy-Nagy

3.NEW EUROPEAN BAUHAUS:

este o nouă inițiativă europeană care ne invită pe toți să ne imaginăm și să construim împreună un viitor durabil și incluziv, care este frumos pentru ochii, mintea și sufletul nostru.

Astfel, frumoase sunt locurile, practicile și experiențele care sunt:

Îmbogățitoare , inspirate de artă și cultură, răspunzând nevoilor dincolo de funcționalitate.
Durabile , în armonie cu natura, mediul și planeta noastră.
Incluzive, încurajând un dialog între culturi, discipline, genuri și vârste.

New European Bauhaus își propune să reunească cetățeni, experți, întreprinderi și instituții și să faciliteze discuțiile pe marginea mijloacelor prin care putem realiza spații de trai mai abordabile și mai accesibile. Inițiativa mobilizează designeri, arhitecți, ingineri, oameni de știință, studenți și spirite creative din diferite discipline pentru a reimagina un mod de viață durabil în Europa.

MIDJOURNEY : VISE PRIN CUVINTE

Midjourney este un program de inteligență artificială creat de un laborator de cercetare independent condus de David Holz.

Sub un model de afaceri „freemium”, programul este în prezent în beta deschisă și poate fi găsit pe Discord.

Modelul de afaceri Freemium este un model de afaceri „free” and „premium” în care furnizorul de servicii oferă utilizatorilor funcții de bază fără costuri și percepe o sumă pentru funcții suplimentare sau avansate.

Allegorical Facades

Ca artist care lucrează la intersecția arhitecturii, modei și designului interactiv, arhitectul irano-american BEHNAZ FARAHI și-a început călătoria Midjourney re-imaginând corpul uman. „Îmi place foarte mult să trec de la scara intimă a modei la scara mare a arhitecturii. Explorez idei de la artă publică la arhitectură la mobilier la modă prin prisma AI”, spune Farahi despre explorarea sa curioasă a programului.

Pentru lumea care este familiarizată cu proverbul „o imagine face cât o mie de cuvinte”, Midjourney generează o imagine din foarte puține cuvinte.

Odată cu discuția despre rezultatele sale exemplare, există și dezbateri în lumea artei și a designului cu privire la intențiile sale, la fel de virulente ca dezbaterile artiștilor și pictorilor atunci când a fost inventată fotografia.

Dar iată-ne într-o lume în care arta și fotografia coexistă, ajutându-se de fapt reciproc. Cu toate acestea, este o chestiune de timp până când știm ce poate aduce AI și ce poate lua din industria artei.

Midjourney este unul dintre principalii factori ai tehnologiei emergente de utilizare a inteligenței artificiale (AI) pentru a crea imagini vizuale generate prin mesaje text.

50 Midjourney AI inspirational prompts – ideas for architecture

Midjourney se diferențiază prin accentuarea esteticii picturale în imaginile pe care le produce.

Platforma nu se concentrază să creeze imagini fotorealiste care să poată fi confundate cu fotografii.

David Holz spune că Midjourney este conceput pentru a debloca creativitatea oamenilor obișnuiți, oferindu-le instrumente pentru a crea imagini memorabile cu o simpla descriere exprimată printr-un scurt text.

Midjourney este un program care te ajută să „visezi” treaz.

INTELIGENTA ARTIFICIALA SI ARHITECTURA

Inteligența artificială și arhitectura se vor uni pentru a rezolva provocările legate de locuințe, de felul în care trăim și de dezvoltarea oraselor. Aproximativ 55% din populația lumii trăiește în zone urbane sau orașe. Până în 2050, se estimează că această cifră va crește la 68%.

Experții se așteaptă la o migratie dramatică către orașe, care va determina formarea a nenumărate mega-orase pe tot globul.

Photo credit: ArchDaily

Odată cu prima revoluție industrială și crearea mașinii cu abur, căile ferate au fost motoarele economice. Orașele nu mai trebuiau să fie de coastă, ci erau capabile să se migreze spre interiorul continentului, pe măsură ce căile ferate se întindeau de-a lungul zonelor rurale. Odată cu a doua revoluție industrială, creșterea economică a fost stimulată de exploatarea combustibililor fosili. De-a lungul secolului al XX-lea, mașinile, camioanele și producția din fabrici au fost semnele distinctive ale dezvoltării economice. Această creștere a dus la explorarea și utilizarea cărbunelui, petrolului și apoi a energiei nucleare.

Aflați în fața unei noi revoluții, începută treptat cu umilul calculator inițial, urmând epoca CAD (Computer Aided Design), apoi interesantul BIM (Building Information Modelling), design-ul parametric, VR (Realitate virtuală), AR (Realitate augmentată), DDD (Design bazat pe date).), algoritmii, și așa mai departe. Se schimbă treptat universul proiectării, al locuirii și al dezvoltării orașelor.

Mereu, parcă, suntem un pas în urma tehnologiei care se dezvoltă cu o viteză amețitoare.

AI a devenit acum aproape un „de la sine înțeles”, cu multe acronime, care își face simtită prezenta în spațiul arhitectural pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și de utilizare a spațiilor construite. O multitudine de site-uri web și aplicații oferă, de asemenea, „design” și experiențe virtuale excelente.

În condițiile în care tehnologia se dezvoltă într-un ritm vertiginos, o întrebare pe care tindem să ne-o punem este dacă arhitecții și urbaniștii se îndreaptă către redundanță?

Convingerea mea este că nu. La fel ca toate activitățile umane creative și relevante, și designul arhitectural poate fi îmbunătățit prin simbioza cu AI.

În această perioadă de digitalizare, AI ne oferă sprijin profesional pentru a lucra mai agil. Putem fi mai aplecați către creativitate și putem avea mai mult timp liber pentru a ne concentra asupra lucrurilor care adaugă valoare rolului nostru. AI ne salvează de sarcinile banale și repetitive.

Kåre Poulsgaard, Head of Innovation at 3XN/GXN on AI in Architecture

Noile generații au deja posibiliatea pregatirii profesionale în platforme educationale precum: Gritnova Global Campus, cu sectiunea sa dedicată arhitecturii : SUSTAINABLE AI FOR ARCHITECTURE

ARHITECTURA DE INTERIOR

Datorită complexității crescande din sfera proiectarii construcțiilor contemporane, este din ce în ce mai rar ca un arhitect să fie expert în toate ramurile implicate în proiectarea unei clădiri moderne.

Este esential ca numeroșii specialiști care alcătuiesc o echipă în ziua de azi, să poată comunica între ei și să aibă suficiente cunoștințe pentru a-și îndeplini obiectivele comune. În timp ce arhitectul are în grija problematica generala a clădirilor, arhitectul de interior este preocupat de temele specifice estetice, funcționale și psihologice și de caracterul individual si intim al spațiilor.

Photo credit Arh. Yvonne Toader

PRINCIPII ESTETICE

Există cateva principii estetice, binecunoscute si fundamentale ale designului interior, si anume: echilibrul, ritmul, armonia, proporția, scara, contrastul, accentul și detaliul.

1. Echilibrul se referă la un aspect vizual, și este vorba de distribuirea cât mai uniformă a mobilierului și a obiectelor decorative, astfel încât lucrurile să aibă greutate vizuală echilibrata la citirea vizuală a spatiului.

Există trei tipuri principale de echilibru: simetric/formal, asimetric/informal și radial. Mai există si principiul spatiului negativ/golului, la fel de important ca si cele enumerate anterior.

2. Ritmul: dacă ar fi să analizăm o piesă muzicală, am descrie modelul ei ritmic. Același concept se aplică și in arhitectura de interior. In amenajarile interioare există repetiție, progresie, tranziție si contrast. Prin aplicarea acestor mecanisme vizuale, putem îndrepta atenția cuiva catre un element sau o putem devia spre alte elemente.

3. Unitate și armonie: unitatea este o caracteristică semnificativă a arhitecturii de interior. Fiecare obiect de mobilier, stil și decor trebuie să funcționeze împreună cu întregul pentru a crea un întreg armonios.

Principiul armoniei este coordonarea obiectelor și culorilor într-un spațiu pentru a transmite un sentiment de design integrat. Există armonie atunci când toate lucrurile dintr-o cameră colaborează în jurul unei teme sau stil. Cheia pentru crearea armoniei este găsirea echilibrului corect al tuturor elementelor.

4. Proporție și scară: Aplicarea conceptelor de proporție și de scară reprezinta abordarea ideală pentru a genera un sentiment de coerentă.

Proporția este relația dintre două elemente, iar scara este modul în care dimensiunea unui obiect se raportează la altul. Scara se referă la relația dintre dimensiunea obiectelor și dimensiunea unui spațiu.

Anticii greci au descoperit secretul proporțiilor – Proportia de Aur. Această proporție se găsește în natură și este folosită frecvent de către artiști și de către arhitecți.

5. Contrastul: Există multe moduri de a crea contrast într-o amenajare. Una dintre cele mai simple este folosirea culorii. Asocierea culorilor deschise și întunecate sau calde și reci poate crea un efect de contrast. De asemenea, se poate utiliza contrastul în ceea ce privește textura, proportia și scara.

Bine stăpanit, contrastul, generează spatii dinamice și interesante.

6. Accentul: În designul interior, accentul înseamna utilizarea unui element de interes, cum ar fi culoarea, forma, volumul, textura sau forma, care pot atrage atenția. Accentul este un punct focal.

7. Detaliul: Atentia la detalii este cel din urmă din enumerarea prezentă, dar nu este ultimul dintre principiile de bază ale esteticii de interior. Detaliile oferă valoare si personalitate spatiilor.

Photo credit Arh. Yvonne Toader

EXCELENTA ESTETICA

Excelenta estetică în amenajarile interioare se obtine prin echilibru: dar un altul decat cel mentionat la punctul 1.

Excelenta estetică, în amenajarile interioare, se obtine prin găsirea echilibrului ideal între respectarea si încalcărea regulilor prezentate mai sus.

Este culmea, nu-i asa?

Da! Cei mai buni arhitecti încalcă controlat si constant reguli atunci când vine vorba de respectarea principiilor estico-academice.

ATRIBUTE ESENTIALE

Atributele esentiale ale unei amenajari bune, cele care nu se pot negocia, insă, abia acum urmează:

Sănătatea fizică

Pentru a asigura sănătatea fizică a ocupanților unui spațiu, arhitectii urmăresc în principal calitatea aerului, confortul termic,confortul spatial si de circulatie, ergonomic, vizual și acustic, precum și materialele care împiedică dezvoltarea bacteriilor, virusurilor si particulelor dăunătoare. Termenul „confort” este definit în mod obișnuit ca o „stare de spirit care exprimă satisfacția” față de mediul înconjurător, fie că acesta este termică, spatială,de circulatie, ergonomică, vizuală, acustică, etc.

Dar ceea ce este considerat confortabil din punct de vedere fizic sau sănătos pentru un student, de exemplu, nu este neapărat confortabil pentru o persoana de vârstă mijlocie. Pentru copii, arhitectii construiesc interioare cu materiale netoxice, antiderapante, cu margini curbate, reducand toate gabaritele pentru a se potrivi cu dimensiunea si ergonomia copiilor. În cazul persoanelor în vârstă, spațiile interioare au scări puține sau deloc, au o circulație ușoară cu mai multe spații deschise, precum și elemente încorporate pentru sustinere pe parcursul deplasării.

2. Starea emoțională de bine

Bunăstarea emoțională, de multe ori, merge mână în mână cu cea fizică. Aceasta descrie interioare care provoaca sentimente de pozitivitate, seninătate, spatii bine studiate din punct de vedere psihologic. Bunăstarea emoțională este adesea rezultatul unei abundențe de lumină naturală a soarelui, al integrării naturii, al unei temperaturii interioare moderate, al unei abile selecții coloristice si de materiale, al unei dualități bine stapanite dintre spații intime și spații comune.

3. Uniunea cu natura si controlul asupra ei

Mai presus de toate, secretul constă în oferirea ocupanților sentimentul de control personal asupra spatiului dedicat. Aceasta stare de control este un integrator de elemente precum: lumină, temperatură, sunet, organizare spațială, ergonomie sau materiale naturale.

De asemeni, orientarea camerelor folosite mai ales dimineața, cum ar fi dormitoarele și bucătăria, spre est stimulează ritmul circadian, în timp ce camerele cheie ale familiei ar trebui să aibă acces la lumina directă a soarelui timp de cel puțin 2 ore pe zi. Instalarea ferestrelor de înălțimi mari asigură o distribuție mai bună a luminii naturale în cameră și un acces vizual sporit al peisajului din jur.

4. Respectarea mediului

Ținând cont de urgența crizei climatice actuale, a fost introdus un set de strategii pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice prin arhitectură. Alături de măsura critică de minimizare a amprentei de carbon care rezultă din procesele de construcție și fabricație, arhitectii integrează natura și ii permit acesteia să preia în mod organic spațiile interioare prin elemente biofile, precum și prin utilizarea materialelor locale, naturale.

PRINCIPIILE FRANK LLOYD WRIGHT

Photo credit: Yousuf Karsh

Nu in ultimul rand avem, prezente în minte, principiile de proiectare ale arhitectului Frank Lloyd Wright.

Acestea sunt:

Simplitatea – compartimentarea trebuie să fie minimală, orice element inutil trebuie să dispară. Încăperile sunt divizate prin elemente ce sugerează diferența de funcționalitate (finisaje orizontale ale pardoselii sau ale tavanului, orientării diferite ale camerelor, urechi de zidărie laterale, etc).

Adaptabilitatea stilistică – pe primul plan trebuie să fie nevoile beneficiarului și abia în planul doi un anumit stil arhitectural.

Arhitectură organică – arhitectura ar trebui să fie în simbioză cu natura punându-se în același timp reciproc în valoare. Se recomandă folosirea de culori naturale (specifice zonei) și de materiale locale.

Sinceritatea materialelor componente – materialele trebuie să fie utilizate conform naturii și potențialului lor și nu ca o butaforie.

Clădirile trebuie să bucure oamenii.