Midjourney este un program de inteligență artificială creat de un laborator de cercetare independent condus de David Holz.
Sub un model de afaceri „freemium”, programul este în prezent în beta deschisă și poate fi găsit pe Discord.
Modelul de afaceri Freemiumeste un model de afaceri „free” and „premium” în care furnizorul de servicii oferă utilizatorilor funcții de bază fără costuri și percepe o sumă pentru funcții suplimentare sau avansate.
Ca artist care lucrează la intersecția arhitecturii, modei și designului interactiv, arhitectul irano-americanBEHNAZ FARAHIși-a început călătoria Midjourney re-imaginând corpul uman. „Îmi place foarte mult să trec de la scara intimă a modei la scara mare a arhitecturii. Explorez idei de la artă publică la arhitectură la mobilier la modă prin prisma AI”, spune Farahi despre explorarea sa curioasă a programului.
Pentru lumea care este familiarizată cu proverbul „o imagine face cât o mie de cuvinte”, Midjourney generează o imagine din foarte puține cuvinte.
Odată cu discuția despre rezultatele sale exemplare, există și dezbateri în lumea artei și a designului cu privire la intențiile sale, la fel de virulente ca dezbaterile artiștilor și pictorilor atunci când a fost inventată fotografia.
Dar iată-ne într-o lume în care arta și fotografia coexistă, ajutându-se de fapt reciproc. Cu toate acestea, este o chestiune de timp până când știm ce poate aduce AI și ce poate lua din industria artei.
Midjourney este unul dintre principalii factori ai tehnologiei emergente de utilizare a inteligenței artificiale (AI) pentru a crea imagini vizuale generate prin mesaje text.
50 Midjourney AI inspirational prompts – ideas for architecture
Midjourney se diferențiază prin accentuarea esteticii picturale în imaginile pe care le produce.
Platforma nu se concentrază să creeze imagini fotorealiste care să poată fi confundate cu fotografii.
David Holz spune că Midjourney este conceput pentru a debloca creativitatea oamenilor obișnuiți, oferindu-le instrumente pentru a crea imagini memorabile cu o simpla descriere exprimată printr-un scurt text.
Midjourney este un program care te ajută să „visezi” treaz.
Inteligența artificială și arhitectura se vor uni pentru a rezolva provocările legate de locuințe, de felul în care trăim și de dezvoltarea oraselor. Aproximativ 55% din populația lumii trăiește în zone urbane sau orașe. Până în 2050, se estimează că această cifră va crește la 68%.
Experții se așteaptă la o migratie dramatică către orașe, care va determina formarea a nenumărate mega-orase pe tot globul.
Odată cu prima revoluție industrială și crearea mașinii cu abur, căile ferate au fost motoarele economice. Orașele nu mai trebuiau să fie de coastă, ci erau capabile să se migreze spre interiorul continentului, pe măsură ce căile ferate se întindeau de-a lungul zonelor rurale. Odată cu a doua revoluție industrială, creșterea economică a fost stimulată de exploatarea combustibililor fosili. De-a lungul secolului al XX-lea, mașinile, camioanele și producția din fabrici au fost semnele distinctive ale dezvoltării economice. Această creștere a dus la explorarea și utilizarea cărbunelui, petrolului și apoi a energiei nucleare.
Aflați în fața unei noi revoluții, începută treptat cu umilul calculator inițial, urmând epoca CAD (Computer Aided Design), apoi interesantul BIM (Building Information Modelling), design-ul parametric, VR (Realitate virtuală), AR (Realitate augmentată), DDD (Design bazat pe date).), algoritmii, și așa mai departe. Se schimbă treptat universul proiectării, al locuirii și al dezvoltării orașelor.
Mereu, parcă, suntem un pas în urma tehnologiei care se dezvoltă cu o viteză amețitoare.
AI a devenit acum aproape un „de la sine înțeles”, cu multe acronime, care își face simtită prezenta în spațiul arhitectural pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și de utilizare a spațiilor construite. O multitudine de site-uri web și aplicații oferă, de asemenea, „design” și experiențe virtuale excelente.
În condițiile în care tehnologia se dezvoltă într-un ritm vertiginos, o întrebare pe care tindem să ne-o punem este dacă arhitecții și urbaniștii se îndreaptă către redundanță?
Convingerea mea este că nu. La fel ca toate activitățile umane creative și relevante, și designul arhitectural poate fi îmbunătățit prin simbioza cu AI.
În această perioadă de digitalizare, AI ne oferă sprijin profesional pentru a lucra mai agil. Putem fi mai aplecați către creativitate și putem avea mai mult timp liber pentru a ne concentra asupra lucrurilor care adaugă valoare rolului nostru. AI ne salvează de sarcinile banale și repetitive.
Kåre Poulsgaard, Head of Innovation at 3XN/GXN on AI in Architecture
Datorită complexității crescande din sfera proiectarii construcțiilor contemporane, este din ce în ce mai rar ca un arhitect să fie expert în toate ramurile implicate în proiectarea unei clădiri moderne.
Este esential ca numeroșii specialiști care alcătuiesc o echipă în ziua de azi, să poată comunica între ei și să aibă suficiente cunoștințe pentru a-și îndeplini obiectivele comune. În timp ce arhitectul are în grija problematica generala a clădirilor, arhitectul de interior este preocupat de temele specifice estetice, funcționale și psihologice și de caracterul individual si intim al spațiilor.
Photo credit Arh. Yvonne Toader
PRINCIPII ESTETICE
Există cateva principii estetice, binecunoscute si fundamentale ale designului interior, si anume: echilibrul, ritmul, armonia, proporția, scara, contrastul, accentul și detaliul.
1. Echilibrul se referă la un aspect vizual, și este vorba de distribuirea cât mai uniformă a mobilierului și a obiectelor decorative, astfel încât lucrurile să aibă greutate vizuală echilibrata la citirea vizuală a spatiului.
Există trei tipuri principale de echilibru: simetric/formal, asimetric/informal și radial. Mai există si principiul spatiului negativ/golului, la fel de important ca si cele enumerate anterior.
2. Ritmul: dacă ar fi să analizăm o piesă muzicală, am descrie modelul ei ritmic. Același concept se aplică și in arhitectura de interior. In amenajarile interioare există repetiție, progresie, tranziție si contrast. Prin aplicarea acestor mecanisme vizuale, putem îndrepta atenția cuiva catre un element sau o putem devia spre alte elemente.
3. Unitate și armonie: unitatea este o caracteristică semnificativă a arhitecturii de interior. Fiecare obiect de mobilier, stil și decor trebuie să funcționeze împreună cu întregul pentru a crea un întreg armonios.
Principiul armoniei este coordonarea obiectelor și culorilor într-un spațiu pentru a transmite un sentiment de design integrat. Există armonie atunci când toate lucrurile dintr-o cameră colaborează în jurul unei teme sau stil. Cheia pentru crearea armoniei este găsirea echilibrului corect al tuturor elementelor.
4. Proporție și scară: Aplicarea conceptelor de proporție și de scară reprezinta abordarea ideală pentru a genera un sentiment de coerentă.
Proporția este relația dintre două elemente, iar scara este modul în care dimensiunea unui obiect se raportează la altul. Scara se referă la relația dintre dimensiunea obiectelor și dimensiunea unui spațiu.
Anticii greci au descoperit secretul proporțiilor – Proportia de Aur. Această proporție se găsește în natură și este folosită frecvent de către artiști și de către arhitecți.
5. Contrastul: Există multe moduri de a crea contrast într-o amenajare. Una dintre cele mai simple este folosirea culorii. Asocierea culorilor deschise și întunecate sau calde și reci poate crea un efect de contrast. De asemenea, se poate utiliza contrastul în ceea ce privește textura, proportia și scara.
Bine stăpanit, contrastul, generează spatii dinamice și interesante.
6. Accentul: În designul interior, accentul înseamna utilizarea unui element de interes, cum ar fi culoarea, forma, volumul, textura sau forma, care pot atrage atenția. Accentul este un punct focal.
7. Detaliul: Atentia la detalii este cel din urmă din enumerarea prezentă, dar nu este ultimul dintre principiile de bază ale esteticii de interior. Detaliile oferă valoare si personalitate spatiilor.
Photo credit Arh. Yvonne Toader
EXCELENTA ESTETICA
Excelenta estetică în amenajarile interioare se obtine prin echilibru: dar un altul decat cel mentionat la punctul 1.
Excelenta estetică, în amenajarile interioare, se obtine prin găsirea echilibrului ideal între respectarea si încalcărea regulilor prezentate mai sus.
Este culmea, nu-i asa?
Da! Cei mai buni arhitecti încalcă controlat si constant reguli atunci când vine vorba de respectarea principiilor estico-academice.
ATRIBUTE ESENTIALE
Atributele esentiale ale unei amenajari bune, cele care nu se pot negocia, insă, abia acum urmează:
Sănătatea fizică
Pentru a asigura sănătatea fizică a ocupanților unui spațiu, arhitectii urmăresc în principal calitatea aerului, confortul termic,confortul spatial si de circulatie, ergonomic, vizual și acustic, precum și materialele care împiedică dezvoltarea bacteriilor, virusurilor si particulelor dăunătoare. Termenul „confort” este definit în mod obișnuit ca o „stare de spirit care exprimă satisfacția” față de mediul înconjurător, fie că acesta este termică, spatială,de circulatie, ergonomică, vizuală, acustică, etc.
Dar ceea ce este considerat confortabil din punct de vedere fizic sau sănătos pentru un student, de exemplu, nu este neapărat confortabil pentru o persoana de vârstă mijlocie. Pentru copii, arhitectii construiesc interioare cu materiale netoxice, antiderapante, cu margini curbate, reducand toate gabaritele pentru a se potrivi cu dimensiunea si ergonomia copiilor. În cazul persoanelor în vârstă, spațiile interioare au scări puține sau deloc, au o circulație ușoară cu mai multe spații deschise, precum și elemente încorporate pentru sustinere pe parcursul deplasării.
2. Starea emoțională de bine
Bunăstarea emoțională, de multe ori, merge mână în mână cu cea fizică. Aceasta descrie interioare care provoaca sentimente de pozitivitate, seninătate, spatii bine studiate din punct de vedere psihologic. Bunăstarea emoțională este adesea rezultatul unei abundențe de lumină naturală a soarelui, al integrării naturii, al unei temperaturii interioare moderate, al unei abile selecții coloristice si de materiale, al unei dualități bine stapanite dintre spații intime și spații comune.
3. Uniunea cu natura si controlul asupra ei
Mai presus de toate, secretul constă în oferirea ocupanților sentimentul de control personal asupra spatiului dedicat. Aceasta stare de control este un integrator de elemente precum: lumină, temperatură, sunet, organizare spațială, ergonomie sau materiale naturale.
De asemeni, orientarea camerelor folosite mai ales dimineața, cum ar fi dormitoarele și bucătăria, spre est stimulează ritmul circadian, în timp ce camerele cheie ale familiei ar trebui să aibă acces la lumina directă a soarelui timp de cel puțin 2 ore pe zi. Instalarea ferestrelor de înălțimi mari asigură o distribuție mai bună a luminii naturale în cameră și un acces vizual sporit al peisajului din jur.
4. Respectarea mediului
Ținând cont de urgența crizei climatice actuale, a fost introdus un set de strategii pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice prin arhitectură. Alături de măsura critică de minimizare a amprentei de carbon care rezultă din procesele de construcție și fabricație, arhitectii integrează natura și ii permit acesteia să preia în mod organic spațiile interioare prin elemente biofile, precum și prin utilizarea materialelor locale, naturale.
PRINCIPIILE FRANK LLOYD WRIGHT
Photo credit: Yousuf Karsh
Nu in ultimul rand avem, prezente în minte, principiile de proiectare ale arhitectului Frank Lloyd Wright.
Acestea sunt:
Simplitatea – compartimentarea trebuie să fie minimală, orice element inutil trebuie să dispară. Încăperile sunt divizate prin elemente ce sugerează diferența de funcționalitate (finisaje orizontale ale pardoselii sau ale tavanului, orientării diferite ale camerelor, urechi de zidărie laterale, etc).
Adaptabilitatea stilistică – pe primul plan trebuie să fie nevoile beneficiarului și abia în planul doi un anumit stil arhitectural.
Arhitectură organică – arhitectura ar trebui să fie în simbioză cu natura punându-se în același timp reciproc în valoare. Se recomandă folosirea de culori naturale (specifice zonei) și de materiale locale.
Sinceritatea materialelor componente – materialele trebuie să fie utilizate conform naturii și potențialului lor și nu ca o butaforie.
Termenul „Metaverse” a fost inventat de Neal Stephenson, ca succesor al erei internetului și constituie viziunea lui Stephenson asupra modului în care o lume digitală ar putea evolua în viitorul apropiat.
Stephenson a inventat termenul Metaverse dar totodată a popularizat și termenul de avatar într-un context de calcul.
Notiunea de Digital Twin este înțeleasa ca fiind „o arhivă spatiala”. Aici pot convietui simultan arhitectura trecutului, prezentului si viitorului, oferind posibilitatea de a simula și testa schimbările din peisajul urban înainte de a le pune în practică.
Pe măsură ce aceste „realități” continuă să evolueze, ele vor revoluționa arhitectura, ingineria și construcțiile. Această evoluție include și MR (Mixed Reality) și AR (Augmented Reality).
Metaversul pare o lumină la capătul tunelului ca un tărâm nelimitat pentru arhitecți, care istoric au proiectat ca și cum resursele ar fi infinite. Acum sunt nevoiți să-și restrângă imaginația din cauza normărilor din ce in ce mai stufoase, actualei crize de mediu și economice din lume.
Vă intrebati ce se întamplă, experimental, în birourile de arhitectură ?
Zaha Hadid Architects proiectează „Cyber-Urban” Metaverse City. Este vorba de un proiect în care comunitatea prezintă diverse cartiere hiperrealiste care încurajează autoguvernarea urbană și, de asemenea, zone în care absența urbanismului „permite ordine spontană printr-un proces de descoperire liberă”.
Compania de consultanță digitală japoneză Gluon plănuiește să recladească virtual Nakagin Capsule Tower din Tokyo , unul dintre cele mai reprezentative exemple ale metabolismului japonez , creatie a arhitectului Kisho Kurokawa .
Se folosește o combinație de tehnici de măsurare pentru a înregistra clădirea emblematică în trei dimensiuni și pentru a o recrea în Metaverse.
Casa de iarnă de Andrés Reisinger și Alba de la Fuente
Andrés Reisinger este un designer argentinian cu sediul în Barcelona care, împreună cu arhitectul Alba de la Fuente , a dezvoltat un proiect rezidențial pentru metavers. Sub numele Casa de Invierno (Casa de iarnă), proiectul cuprinde o locuință virtuală independentă, caracterizată prin liniile geometrice clare și culori calde, care caută să transmită un sentiment de liniște.
Rojkind Arquitectos a prezentat primul său proiect al metaversului sub numele de „Metadestilería”, care se bazează pe un exercițiu de proiectare care răspunde la funcția obiectelor în raport cu nevoile umane în contexte specifice cu provocarea de a crea experiențe unice prin obiecte și arhitectură.
„Lumea digitală a pătruns în imaginația a milioane de tineri și a construit medii comune cu limbaje intuitive de interacțiune care ridică provocări digitale, în care orice subiect poate dobândi o identitate alternativă prin intermediul avatarurilor, într-un nou context social. Este o comprimare a timpului și spațiului, în care orarele fiecărei regiuni a lumii sunt diluate și limbile sunt invadate de noi limbaje digitale care permit participarea activă, întotdeauna înscrisă în logica unui joc video.” – Rojkind Architects-
Compania de proiectare și tehnologie de iluminat Nemo a anunțat că a fost „prima” companie de design care a spart lumea NFT – token nefungibil, un fel de artă virtuală criptată și comercializată pe platforme pentru a fi folosită în medii metaverse.
YVONNE TOADER 
