Etichetă: amenajari interioare

Designul Imersiv

Designul imersiv reprezintă o abordare inovativă care depășește limitele esteticii tradiționale, creând o experiență senzorială complexă. În esență, nu este vorba doar de cum arată un spațiu, ci despre cum te face să te simți atunci când pășești în el. Este un concept care se bazează pe integrarea unor elemente vizuale, tactilă și chiar auditive, pentru a construi o atmosferă totală, personală, care să cuprindă și să influențeze fiecare simț.

Designul imersiv nu pleacă exclusiv de la spațiile generate virtual, însă tehnologiile virtuale și augmentate au jucat un rol semnificativ în popularizarea și dezvoltarea acestui concept. De fapt, termenul „imersiune” este adesea asociat cu realitățile virtuale (VR) și augmentate (AR), deoarece aceste tehnologii permit utilizatorului să fie complet absorbit într-un mediu digital, în care simțurile sunt stimulate într-un mod care face să pară că spațiul respectiv este real.

În contextul arhitecturii și designului interior, designul imersiv a evoluat din dorința de a crea spații fizice care să ofere o experiență similară cu cea virtuală, chiar și în lumea reală. Astfel, chiar și în spațiile fizice tradiționale, designul imersiv poate fi realizat prin utilizarea unor tehnici care implică multiple simțuri – de la vedere și atingere, până la auz și miros. De exemplu, în loc de a crea un simplu spațiu estetic, designul imersiv se concentrează pe crearea unui ambient care face utilizatorul să se simtă complet înconjurat de acea atmosferă, utilizând textura, culoarea, lumina și chiar sunetele pentru a stimula o experiență emoțională și senzorială profundă.

Totuși, există o legătură foarte puternică între designul imersiv și spațiile virtuale sau augmentate. În realitatea virtuală, se pot crea medii complet simulate care sunt extrem de detaliate și interactive, unde utilizatorii pot experimenta imersiunea totală. Aceste medii pot include scenarii care nu ar fi posibile în lumea fizică, cum ar fi peisaje fantastice sau locuri imposibile, toate concepute pentru a induce o stare de „prezență” – acea senzație că ești cu adevărat într-un alt loc.

În această lumină, designul imersiv poate fi văzut ca o punte între lumea fizică și cea virtuală. La început, a fost asociat în mod preponderent cu spațiile generate virtual, dar astăzi a evoluat pentru a include orice spațiu care creează o experiență profundă și captivantă pentru cei care îl experimentează, fie că este fizic sau virtual. Astfel, în timp ce spațiile fizice pot integra elemente de design imersiv inspirate din realitățile virtuale, acestea nu sunt limitate la ele; designul imersiv poate fi aplicat în orice mediu unde dorim să amplificăm senzația de conexiune și imersiune a unei persoane.

Imagine generată cu ajutorul Inteligenței Artificiale

Una dintre tehnicile cele mai întâlnite în designul imersiv este „color drenching”, adică saturarea vizuală a unui spațiu într-o nuanță sau într-un motiv continuu. Aceasta poate implica atât pereții, cât și tavanul, mobilierul sau textilele, pentru a crea o unitate cromatică care să adâncească senzația de apartenență într-un mediu armonios. Nu este doar un joc de culoare, ci un mod de a face întreaga încăpere să se simtă ca o pânză unitară, care îți cuprinde privirea și te învăluie complet.

Dar designul imersiv nu se limitează doar la culoare. Este o fuziune a diferitelor texturi și materiale care lucrează împreună pentru a crea o atmosferă autentică și personalizată. De exemplu, îmbinarea lemnului cald cu marmura strălucitoare, tapetele picturale care par să prindă viață sau lumini atent plasate care modelează umbră și lumină pot transforma un spațiu simplu într-o poveste vizuală. Aceste elemente devin mai mult decât simple decorațiuni; ele comunică un sens, o stare sau o emoție, devenind parte integrantă a experienței pe care o oferă acea încăpere.

Astfel, designul imersiv este mai mult decât un stil estetic – este un mod de a crea o conexiune emoțională și senzorială profundă cu spațiul sau cu contextul în care te afli.

Impactul Designului Instagramabil în Arhitectura de Interior

Designul „instagramabil” a devenit o tendință în arhitectura de interior, captând atenția prin spații fotogenice și estetici spectaculoase. Această abordare se concentrează pe crearea de interioare care impresionează în mediul online, punând accent pe culori vibrante, detalii decorative excentrice și compoziții vizuale adaptate pentru rețelele sociale.

Cu toate acestea, popularitatea tendinței ridică întrebări esențiale despre echilibrul dintre formă și funcționalitate, precum și despre sustenabilitatea unui design axat mai mult pe imagine decât pe utilitate.

Pe măsură ce interioarele devin tot mai uniformizate în goana după aprecieri digitale, dezbaterea despre impactul pe termen lung al acestui fenomen devine din ce în ce mai relevantă.

Photo by Efe Kurnaz on Unsplash

Designul „instagramabil”prezinta urmatoarele caracteristici nedorite:

1. Supra-estetizarea: Designul „Instagramabil” tinde să favorizeze decorul de suprafață și culorile vibrante, uneori în detrimentul confortului sau utilității spațiului. De exemplu, camerele aranjate exclusiv pentru a arăta bine în fotografii pot deveni impractice sau incomode pentru utilizarea zilnică.

2. Uniformizarea și Lipsa de Personalitate: Acest stil promovează o uniformizare a designului de interior, unde majoritatea spațiilor tind să arate la fel, conform unor șabloane vizuale populare pe rețelele sociale. Acest lucru duce la o pierdere a autenticității și a personalității în design.

3. Estetică Temporară: O altă problemă este tendința de a alege materiale și obiecte de decor mai puțin durabile, dar foarte estetice, doar pentru a obține un efect vizual specific. Astfel de alegeri pot duce la investiții ineficiente și la risipa resurselor, având în vedere că multe dintre aceste elemente devin rapid demodate.

4. Consumul Ostentativ: Designul „Instagramabil” este legat de fenomenul consumului ostentativ, în care oamenii simt presiunea de a menține un anumit standard vizual în locuințele lor pentru a corespunde așteptărilor sociale de pe platformele online. Acest lucru poate duce la cheltuieli inutile și la o deconectare de la valorile reale ale designului de interior, cum ar fi confortul, funcționalitatea și sustenabilitatea.

Photo by nic chi on Unsplash

Pe măsură ce designul „instagramabil” continuă să domine tendințele actuale, este important să ne întrebăm dacă sacrificăm esența unui spațiu bine gândit în favoarea aparențelor. Deși atracția pentru interioare spectaculoase este de înțeles într-o eră vizuală, adevărata valoare a designului de interior constă în crearea unui echilibru între estetică, funcționalitate și durabilitate.

În final, un spațiu trebuie să fie mai mult decât fotogenic – trebuie să fie un loc care îmbogățește viața celor care îl locuiesc, oferind confort, identitate și autenticitate dincolo de orice filtru digital.

GALA BIENALEI DE ARHITECTURĂ 2023

Bienala Națională de Arhitectură – România 2023 (BNA) este cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților, organizat constant, din doi în doi ani, din anul 1994, de Uniunea Arhitectilor din România.

Denumirea de „Bienala Națională de Arhitectură” este marcă înregistrată de UAR și reflectă amploarea națională a manifestării și reprezentarea teritorială la nivelul întregii țări.

Tema ediției din acest an a Bienalei este: „Arhitectura se face ÎMPREUNĂ!”

Secțiunile premiate in cadrul Galei din data de 3 octombrie 2023 ora 18:00,la Teatrul ODEON, Calea Victoriei 40-42, București: Locuințe individuale, Locuințe colective, Arhitectura de interior.

ARHITECTURA DE INTERIOR

Datorită complexității crescande din sfera proiectarii construcțiilor contemporane, este din ce în ce mai rar ca un arhitect să fie expert în toate ramurile implicate în proiectarea unei clădiri moderne.

Este esential ca numeroșii specialiști care alcătuiesc o echipă în ziua de azi, să poată comunica între ei și să aibă suficiente cunoștințe pentru a-și îndeplini obiectivele comune. În timp ce arhitectul are în grija problematica generala a clădirilor, arhitectul de interior este preocupat de temele specifice estetice, funcționale și psihologice și de caracterul individual si intim al spațiilor.

Photo credit Arh. Yvonne Toader

PRINCIPII ESTETICE

Există cateva principii estetice, binecunoscute si fundamentale ale designului interior, si anume: echilibrul, ritmul, armonia, proporția, scara, contrastul, accentul și detaliul.

1. Echilibrul se referă la un aspect vizual, și este vorba de distribuirea cât mai uniformă a mobilierului și a obiectelor decorative, astfel încât lucrurile să aibă greutate vizuală echilibrata la citirea vizuală a spatiului.

Există trei tipuri principale de echilibru: simetric/formal, asimetric/informal și radial. Mai există si principiul spatiului negativ/golului, la fel de important ca si cele enumerate anterior.

2. Ritmul: dacă ar fi să analizăm o piesă muzicală, am descrie modelul ei ritmic. Același concept se aplică și in arhitectura de interior. In amenajarile interioare există repetiție, progresie, tranziție si contrast. Prin aplicarea acestor mecanisme vizuale, putem îndrepta atenția cuiva catre un element sau o putem devia spre alte elemente.

3. Unitate și armonie: unitatea este o caracteristică semnificativă a arhitecturii de interior. Fiecare obiect de mobilier, stil și decor trebuie să funcționeze împreună cu întregul pentru a crea un întreg armonios.

Principiul armoniei este coordonarea obiectelor și culorilor într-un spațiu pentru a transmite un sentiment de design integrat. Există armonie atunci când toate lucrurile dintr-o cameră colaborează în jurul unei teme sau stil. Cheia pentru crearea armoniei este găsirea echilibrului corect al tuturor elementelor.

4. Proporție și scară: Aplicarea conceptelor de proporție și de scară reprezinta abordarea ideală pentru a genera un sentiment de coerentă.

Proporția este relația dintre două elemente, iar scara este modul în care dimensiunea unui obiect se raportează la altul. Scara se referă la relația dintre dimensiunea obiectelor și dimensiunea unui spațiu.

Anticii greci au descoperit secretul proporțiilor – Proportia de Aur. Această proporție se găsește în natură și este folosită frecvent de către artiști și de către arhitecți.

5. Contrastul: Există multe moduri de a crea contrast într-o amenajare. Una dintre cele mai simple este folosirea culorii. Asocierea culorilor deschise și întunecate sau calde și reci poate crea un efect de contrast. De asemenea, se poate utiliza contrastul în ceea ce privește textura, proportia și scara.

Bine stăpanit, contrastul, generează spatii dinamice și interesante.

6. Accentul: În designul interior, accentul înseamna utilizarea unui element de interes, cum ar fi culoarea, forma, volumul, textura sau forma, care pot atrage atenția. Accentul este un punct focal.

7. Detaliul: Atentia la detalii este cel din urmă din enumerarea prezentă, dar nu este ultimul dintre principiile de bază ale esteticii de interior. Detaliile oferă valoare si personalitate spatiilor.

Photo credit Arh. Yvonne Toader

EXCELENTA ESTETICA

Excelenta estetică în amenajarile interioare se obtine prin echilibru: dar un altul decat cel mentionat la punctul 1.

Excelenta estetică, în amenajarile interioare, se obtine prin găsirea echilibrului ideal între respectarea si încalcărea regulilor prezentate mai sus.  

Este culmea, nu-i asa?

Da! Cei mai buni arhitecti încalcă controlat si constant reguli atunci când vine vorba de respectarea principiilor estico-academice.

ATRIBUTE ESENTIALE

Atributele esentiale ale unei amenajari bune, cele care nu se pot negocia, insă, abia acum urmează:

  1. Sănătatea fizică

Pentru a asigura sănătatea fizică a ocupanților unui spațiu, arhitectii urmăresc în principal calitatea aerului, confortul termic,confortul spatial si de circulatie, ergonomic, vizual și acustic, precum și materialele care împiedică dezvoltarea bacteriilor, virusurilor si particulelor dăunătoare. Termenul „confort” este definit în mod obișnuit ca o „stare de spirit care exprimă satisfacția” față de mediul înconjurător, fie că acesta este termică, spatială,de circulatie, ergonomică, vizuală, acustică, etc.

Dar ceea ce este considerat confortabil din punct de vedere fizic sau sănătos pentru un student, de exemplu, nu este neapărat confortabil pentru o persoana de vârstă mijlocie. Pentru copii, arhitectii construiesc interioare cu materiale netoxice, antiderapante, cu margini curbate, reducand toate gabaritele pentru a se potrivi cu dimensiunea si ergonomia copiilor. În cazul persoanelor în vârstă, spațiile interioare au scări puține sau deloc, au o circulație ușoară cu mai multe spații deschise, precum și elemente încorporate pentru sustinere pe parcursul deplasării.

2. Starea emoțională de bine

Bunăstarea emoțională, de multe ori, merge mână în mână cu cea fizică. Aceasta descrie interioare care provoaca sentimente de pozitivitate, seninătate, spatii bine studiate din punct de vedere psihologic. Bunăstarea emoțională este adesea rezultatul unei abundențe de lumină naturală a soarelui, al integrării naturii, al unei temperaturii interioare moderate, al unei abile selecții coloristice si de materiale, al unei dualități bine stapanite dintre spații intime și spații comune.

3. Uniunea cu natura si controlul asupra ei

Mai presus de toate, secretul constă în oferirea ocupanților sentimentul de control personal asupra spatiului dedicat. Aceasta stare de control este un integrator de elemente precum: lumină, temperatură, sunet, organizare spațială, ergonomie sau materiale naturale.

De asemeni, orientarea camerelor folosite mai ales dimineața, cum ar fi dormitoarele și bucătăria, spre est stimulează ritmul circadian, în timp ce camerele cheie ale familiei ar trebui să aibă acces la lumina directă a soarelui timp de cel puțin 2 ore pe zi. Instalarea ferestrelor de înălțimi mari asigură o distribuție mai bună a luminii naturale în cameră și un acces vizual sporit al peisajului din jur.

4. Respectarea mediului

Ținând cont de urgența crizei climatice actuale, a fost introdus un set de strategii pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice prin arhitectură. Alături de măsura critică de minimizare a amprentei de carbon care rezultă din procesele de construcție și fabricație, arhitectii integrează natura și ii permit acesteia să preia în mod organic spațiile interioare prin elemente biofile, precum și prin utilizarea materialelor locale, naturale.

PRINCIPIILE FRANK LLOYD WRIGHT

Photo credit: Yousuf Karsh

Nu in ultimul rand avem, prezente în minte, principiile de proiectare ale arhitectului Frank Lloyd Wright.

Acestea sunt:

Simplitatea – compartimentarea trebuie să fie minimală, orice element inutil trebuie să dispară. Încăperile sunt divizate prin elemente ce sugerează diferența de funcționalitate (finisaje orizontale ale pardoselii sau ale tavanului, orientării diferite ale camerelor, urechi de zidărie laterale, etc).

Adaptabilitatea stilistică – pe primul plan trebuie să fie nevoile beneficiarului și abia în planul doi un anumit stil arhitectural.

Arhitectură organică – arhitectura ar trebui să fie în simbioză cu natura punându-se în același timp reciproc în valoare. Se recomandă folosirea de culori naturale (specifice zonei) și de materiale locale.

Sinceritatea materialelor componente – materialele trebuie să fie utilizate conform naturii și potențialului lor și nu ca o butaforie.

Clădirile trebuie să bucure oamenii.