O categorie specială de spații din cadrul clădirilor de birouri moderne o constituie spațiile de relaxare și de socializare. Ele au apărut la începutul anilor 2000, ca rezultat al studiilor care arătau că productivitatea și creativitatea angajatilor crește dacă se simt confortabili, sunt relaxați, socializeaza si pot include în activitatea zilnică pauze de “joacă”.

Oricare ar fi metoda de relaxare aleasă, este clar ca angajații au nevoie de perioade de pauză în care să spargă rutina zilnică, să elimine stresul și să diminueze efectele perioadelor îndelungi de concentrare.

Unul dintre motive este ca birourile lor sunt situate într-un campus uimitor, plin de facilități cum ar fi:

● Grădini, terase, curți cu multă vegetație. În acest sens, un studiu publicat în ScienceDaily a concluzionat că însuși „sunetul naturii” ne ajută să ne relaxăm.

● Spații de grădinărit.

● Salí de gimnastică

● Spatii Nap Pods

● Spații pentru terapeuți specializati in masaj si spatii de gimnastică. Multe organizații, inclusiv Harvard Medical School, confirmă faptul că chiar și exercițiile fizice ușoare la locul de muncă, reduc stresul.

● Spații pentru Metode holistice antistress cum ar fi folosirea aromaterapiei , cromoterapiei, muzicoterapiei, practicilor spirituale precum yoga, sunt modalități eficiente de a diminua stresul.

● Servicii: Serviciu de spălătorie,Cafetarie și Cantină

● Prezenta animalelor de companie. Multe corporații permit angajaților să aibă grijă de un animal de companie la birou, fie ca vorbim despre o pisică, un câine sau un acvariu cu pesti. Aceste animale pe care le hrănesc și cu care se joacă îi ajuta pe angajați să se relaxeze în timpul pauzei, iar specialistii sustin că sunt cea mai bună metodă de alungare a stresului la birou. Unele companii merg până acolo încât “angajează” un caine special antrenat care devine mascota preferată a biroului și care ajuta la relaxarea angajatilor.

● Facilități pentru biciclete: acces ușor cu bicicletele și parkinguri speciale prevăzute pentru acestea.

Întrebarea care se pune este dacă aceste functiuni si spații de relaxare sunt viabile în condițiile unei epidemii sau pandemii de tipul celei generate de virusul SARS_COV2

Pare probabil că tendințele de mai sus să între în recul, iar valul de a transforma biroul într-o casă cu “de toate pentru toti” își va schimba direcția.

Chiar Google, și-a anunțat angajații că vor lucra de acasă pană la sfarsitul anului 2020.

Este evident că și lucrul exclusiv de acasă va fi unul temporar sau parțial. Însă, ne vom mai întoarce la birourile tip Google? Probabil că nu.

Spațiile de birouri tip Google, care au lansat o adevărată modă în arhitectura de interior a clădirilor de birouri, vor fi și cele care vor intampina cele mai mari dificultăți în reluarea activității. Ele sunt poate cel mai puțin viabile în contextul noilor cerințe sanitare din motive precum necesitatea distanțării sociale, a procesului greoi de dezinfectare dar, și nu în ultimul rand, a duratei mai scurte de timp pe care un angajat va dori să-l mai petreacă la birou.

Companiile în care îți petreceai 10-12-14 ore/zi nu pot functiona în formulele de program de lucru din perioade sanitare excepționale, în care turele trebuie respectate, intrările și ieșirile se fac controlat, este nevoie timpi de dezinfectie, etc.

Programul de lucru pe durata epidemiilor va fi de 8 ore sau mai scurt. Mai ai timp de activități de loisir ? Și dacă mai ai timp iti doresti sa ti-l petreci cu masca pe fata sau fără mască dar în mod individual?

În ce se vor transforma aceste spații pe termen scurt, mediu și lung sau ce tip nou de spații de relaxare vor apărea și cum vor facilita ele relaxarea cu distanțarea și curățenia, vor mai conține acestea spații de relaxare sau de socializare? Sunt întrebări la care va trebui sa găsim răspunsuri.

Amploarea daunelor, sociale și economice, cauzate de COVID-19 nu a devenit încă foarte evidentă, dar va deveni din ce în ce mai clară în lunile, poate chiar anii următori.

Un lucru este previzibil: oamenii nu vor mai reveni la „un loc de munca precum cel dinainte”.

Ce pastram, la ce renunțăm dintre toate serviciile și spațiile rezultate din funcțiunile de mai sus? Aceasta este o întrebare dificilă, pe care probabil si-o pun în primul rand proprietarii companiilor care își pregătesc sediile pentru reluarea activității. Mai mult ca sigur răspunsul la această întrebare va fi tranșat într-un fișier excel prin calcule economice și de viabilitate.

Este, de asemenea, de avut în vedere că unii angajați sunt dornici să lucreze de acasă, iar alții nu sunt. Aceste preferințe sunt profund personale și se pot schimba în timp. Ele depind de o serie de factori, cum ar fi dimensiunea sau configurația spațiului lor de locuit, conexiunea la internet și, desigur, prezența copiilor mici care acceptă ca tăticul să părăsească casa pentru a merge la birou, dar nu pot accepta că el nu trebuie deranjat și se află chiar în spatele unei uși, la ei acasă.

Pe termen mediu, ca arhitect, as insista pentru păstrarea unui număr de facilități ușor de controlat sanitar sau care ar împiedica răspândirea virală (precum folosirea bicicletei în locul mijloacelor de transport în comun).

Acestea sunt:

● Spații individuale multimedia de tip Nap Pods ;

Muzică specială de odihnă și somn, fascicul de lumină programat pe culori și chiar și balans sunt oferte ale relaxarii în spațiile de tip Nap Pods.

Aceste “incubatoare de relaxare” pot fi amplasate în încăperi existente și reconvertite, cum ar fi sali de conferinta desființate.

Deasemeni, în urma recompartimentarii spațiilor open-space, pot rezulta anumite zone nefolosibile, a căror utilitate poate deveni ușor aceea de Nap Pods Area.

Aceste “incubatoare de relaxare”sunt extrem de oportune (în perioade sanitare deosebite cum sunt perioadele de epidemii sau pandemii) deoarece se folosesc individual, se dezinfectează ușor și au un efect garantat de odihnă și relaxare.

● Spații de Relaxare și de luat masa în aer liber, la parter sau terase la diferite nivele

În cadrul unui studiu, publicat în Journal of Experimental Psychology, cercetătorii au comparat mediile birourilor din Marea Britanie și Olanda, și au demonstrat ca plantele și zonele verzi de la birou îmbunătățesc cu 15% productivitatea angajaților.

Totodată, în aer liber, cu condiția păstrării distanței, transmiterea bolilor este mult redusă. În plus, mutarea a cat mai multe activități în aer liber, eliberează o cantitate importantă de resurse financiare și energetice consumate în incalzirea-racirea și ventilarea spațiilor interioare.

Alternativ se pot realiza în clădiri etaje-gradină, care sa fie folosite de toata lumea ca parc sau, cu alocare în prealabil, ca spații de întâlniri în aer liber. Etajele gradină-intermediare ar avea un avantaj asupra gradinilor de pe acoperiș pentru ca sunt mai bine protejate de fenomene meteorologice extreme, astfel utilizatorii le-ar folosi mai mult și vegetatia ar putea fi mai ușor intretinuta. Grădinile de pe acoperisul cladirilor au în general dezavantajul de a fi prea expuse la soare, ploaie si vant (mai ales la înălțimi mari) și din acest motiv atrag mai puțini utilizatori decat o gradina la sol sau intermediara din cladire, mai ales daca nu sunt conectate cu un spațiu de sport (piscină) sau cafenea.

● Zona de luat masa, cu automate de alimente preambalate calde și reci (caserole cu mancare caldă,pizza, fructe ambalate,etc)

Tendința companiilor de a adopta automatele alimentare nu este nouă, dar tehnologia avansează la fel de rapid ca și cererea. Automatele de mâncare sunt din ce în ce mai inteligente.

Astfel, automatele cu hrană caldă și rece au acum funcții de conectare prin social media și tehnologie de recunoaștere facială pentru identificare a utilizatorilor care revin. În acest fel, comanda se poate realiza fără atingerea butoanelor sau ecranului automatului.

Ele sunt perfecte pentru cladirile de birouri, înlocuind cu succes cantinele cu bucătărie, unde raspandirea infecțioasă rămâne o problemă importantă în lupta de restrângere a focarelor de răspândire a bolilor infecțioase.

● Facilități pentru biciclete: accesul ușor cu bicicletele și parkinguri speciale prevăzute pentru acestea este un program urbanistic și arhitectural bine cunoscut.

Astfel folosirea bicicletelor pentru accesul la birou este un factor important de eliminare a pericolelor de contagiune din mijloacele de transport în comun.

Folosirea bicicletelor scade considerabil poluarea din orașe și totodată incidența bolilor generate de poluare, precum bolile pulmonare.

● Serviciu de spălătorie gratuită, ca necesitate psihologică de siguranta sanitară.

Teama revenirii in valuri a epidemiilor pare a fi prezenta, iar acesta teamă ne va face să gândim lucrurile pe termen lung.

Pe termen lung și ca urmare a scumpirii inerente a costurilor de dotare și întreținere a clădirilor de birouri, survenita din schimbări de funcționare, de control, de siguranta sanitară, există o probabilitate crescută ca, în viitor, marile companii să constate că este mai avantajos să-și finanțeze angajații (în cadrul pachetului financiar de angajare) în amenajarea caselor astfel încât acestea să poată deveni “birouri surogat”.

În acest timp, sediile corporatiilor, reduse ca dimensiune și vizitate temporar de un număr redus de specialisti privilegiati, vor putea ajunge la un nivel de confort al muncii și siguranței absolut remarcabil, ușor de folosit inclusiv pe durata epidemiilor.

Arh. Yvonne Toader

Epidemia cu care ne confruntam de la inceputul anului 2020 a fortat o schimbare radicala a obiceiurilor de lucru. Ne aflam in fata unei revolutii in desfasurare pe piata de birouri, revolutie impusa de noile norme igienico-sanitare si de noile obiceiuri de lucru.

Experienta de a trai intr-o pandemie va genera un impact de durata asupra modului in care ne derulam activitatile profesionale si, subsecvent, a modului in care functioneaza si se vor proiecta Cladirile de Birouri.

Un aspect economic, de luat in calcul, este gradul de ocupare actual al acestor cladiri de birouri. De exemplu, cererea de birouri din Capitala a scazut cu 28% in S1/2020.

Cat va dura aceasta evolutie? Biroul va mai fi vreodata la fel? Ce inseamna aceasta tendinta pentru proprietarii de birouri, chiriasi, administratori de fonduri, arhitecti si orase si ce oportunitati creeaza acest lucru? Sunt tot atatea intrebari pentru care este nevoie de raspunsuri din partea profesionistilor din diverse domenii de activitate: arhitectura, constructii, sanatate, dezvoltatori imobiliari etc.

Summit-ul viitorului Spatiului de Birouri: 17-18 februarie 2021 va explora si dezbate noua normalitate a cladirilor de birouri post-COVID-19, plecand de la o radiografie detaliata a situatiei acestui sector in Asia si Australia, iar expertii la nivel mondial vor oferi solutii viabile, adaptate provocarilor momentului pe care il traversam.

Proprietarii de cladiri de birouri sunt pe deplin constienti de schimbare. Acum, cand chiriasii lor au structurat un sistem de succes de lucru online, companiile isi pun la indoiala investitia traditionala in imobiliare.

„Am demonstrat ca putem opera fara amprenta la sol”, a declarat pentru Bloomberg CEO-ul Morgan Stanley, James Gorman. „Pot vedea un viitor in care o parte din fiecare saptamana, cu siguranta o parte din fiecare luna, multi dintre angajatii nostri vor fi acasa? Absolut.”

Din punct de vedere tehnologic, un aspect fundamental vizeaza capacitatea de reformare a sistemului de ventilare a aerului din cladiri. In majoritatea cladirilor de birouri, aerul interior este format din aproximativ 25% aer exterior, restul fiind recirculat si filtrat. Conform studiilor efectuate, daca aerul interior nu este improspatat, dezinfectat si filtrat corect, acesta poate contine niveluri mai mari de poluanti decat aerul exterior.

Din aceasta perspectiva, prezenta la munca a unui angajat bolnav ar putea deveni inacceptabila, din punct de vedere social si legal, in epoca post-pandemica, cu toate implicatiile acestei noi cutume. SUA, alaturi de alte state, a pregatit noi standarde de siguranta in munca, standarde care cuprind prevederi explicite pentru siguranta sanitara a utilizatorilor.

Nu in ultimul rand, ca o legatura intre tehnologie, comunitate si locuire, locul de munca este un subiect de interes perpetuu pentru arhitectura si designul de interior.

In mod evident, pandemia de coronavirus ne-a perturbat locul de munca in moduri pe care putini experti le-au anticipat, iar regimul de telemunca genereaza noi provocari pe termen lung, in arhitectura si design, pentru adaptarea la aceasta noua modalitate de desfasurare a activitatii profesionale.

PROVOCARI DE PROIECTARE PENTRU ARHITECT

Pe masura ce studiem noile provocari ale unor medii de lucru mai sigure in lumea COVID-19, se releva urmatoarele trei provocari principale de proiectare in arhitectura: distantarea fizica sau crearea ariei personale de siguranta, modificari in tiparele de circulatie si modificari ale contextului spatial.

Intelegerea distantarii si densitatii, precum si relatia lor cu tiparele de circulatie intr-un context spatial existent, este esentiala pentru rezolvarea normelor de siguranta, crescande, din spatiile comune.

• Distantarea fizica si noile arii personale de siguranta

Pentru a mentine distanta de 2 m fata de alte persoane, fiecare individ se presupune ca este responsabil pentru propria arie de siguranta si pentru modul in care aceasta arie se intersecteaza cu a celorlalti, pe masura ce oamenii se reunesc in spatii comune sau se deplaseaza prin birou. Amenajarea mobilierului trebuie sa asigure, prin proiectare, o distanta adecvata pentru a se potrivi acestor noi cerinte.

• Noi modele de circulatie

Angajatii trebuie sa poata circula prin spatii, pastrandu-si in acelasi timp aria personala de siguranta. Circulatia sigura prin si in jurul spatiilor comune poate fi abordata printr-o latime adecvata a circulatiilor, trafic directional sau ecranare suplimentara.

• Contextul spatial

Fiecare spatiu este diferit. Intelegerea contextului spatial este necesara pentru a adapta si proiecta spatii comune cu distantare fizica si noi tipare de circulatie.

Provocarile vin de la actualele spatii inchise cu pereti ficsi, mobilier static, intrare / iesire restrictiva si flux de aer limitat.

Intrebari precum: „Cat de dens populate sunt spatiile? Cat de inguste sunt caile de circulatie pentru actualul context? Ce trebuie ajustat pentru a oferi aria personala corecta de siguranta sau cum realizam ecranarea?” vor trebui sa isi gaseasca raspuns in noile concepte si reconfigurari interiorare.

PROPUNERI PENTRU PROIECTAREA SPATIILOR COMUNE

• Utilizarea spatiului exterior: spatiile sociale si de colaborare partajate, create in aer liber, mai degraba decat spatiile inchise cu pereti ficsi, pot raspunde mai usor provocarilor de proiectare, oferind o mai mare flexibilitate pentru distantarea fizica si pentru o circulatie mai sigura din punct de vedere epidemiologic. Desigur, aceste spatii pot fi folosite doar sezonier.
• Echiparea spatiilor cu instrumente potrivite pentru o colaborare generativa cu scopul de a transforma spatiile comune existente intr-unele cu performante si siguranta sporite.

Astfel, folosind noile tehnologii, echipele pot:

– crea spatii care pot fi rearanjate la cerere, generand medii de lucru in care echipele si persoanele pot avea un loc adecvat necesitatilor momentului;

– permite echipelor sa se reuneasca la distanta – chiar si atunci cand lucreaza separate;

– oferi solutii de alimentare cu energie mobila, solutie care favorizeaza flexibilitatea, deconectand punctul de lucru de sursa de energie electrica.

• Integrarea participantilor la distanta, prin tehnologie: echiparea salilor de sedinte cu tehnologie de conferinta video de ultima generatie.
• Proiectare de spatii flexibile: recrearea spatiilor prin integrarea punctelor de lucru individuale (in locul meselor comune), modularitate si piese flexibile.
• Regandirea directiilor de circulatie (intr-o directie vs. doua directii de circulatie) prin plasarea mobilierului, a elementelor de limitare/ecranare si a accesoriilor si prin adaugarea de semnalizare directionala.
• Dotarea spatiilor exterioare: echiparea cu mobilier de exterior si instrumente/facilitati de lucru pentru realizarea de performanta profesionala in spatiile exterioare.
• Integrarea tehnologiei touch-less: adoptarea de solutii tehnologice si produse touch-less in intreaga cladire, cu scopul usurarii gasirii de spatii libere, gestionarii de rezervari, precum si identificarii de spatii cu densitate ridicata.

Incorporarea instrumentelor de automatizare si activare vocala a sistemelor si a componentelor spatiilor comune ar putea minimiza instantaneu punctele de contact si ar putea limita riscul de expunere la germeni prin atingere.

Un sondaj realizat de Syntiant (companie ce proiecteaza si dezvolta software de invatare automata pentru dispozitive alimentate cu baterii, inclusiv smartphone-uri) a constatat ca oamenii care apeleaza la aceasta metoda de interactiune cu dispozitivele sunt mai frecvent din generatia Z. Cel putin 50% din toate celelalte generatii au incercat controlul vocal, 81% dintre Gen Z si Millennials facand acest lucru, comparativ cu 68% din generatia X si 51% din Baby Boomers.

Jumatate dintre respondentii la sondaj mentioneaza confidentialitatea si securitatea ca preocupari principale pentru utilizarea recunoasterii vocale.

IN LOC DE CONCLUZII

In timp ce munca la distanta le poate oferi flexibilitate angajatilor, munca de birou permite colaborarea, interconectarea si cultura organizationala – ingrediente esentiale pentru cresterea companiei, gestionarea si controlul riscurilor si dezvoltarea angajatilor. De aceea, munca de acasa va deveni o alternativa, atractiva si utilizata, a muncii de birou, dar nu un substitut complet al acesteia.

Potrivit unui raport recent al Comitetului pentru standardele pietelor FICC, folosirea pe scara larga a fortei de munca de la distanta implica peste 40 de riscuri specifice pentru companii, inclusiv cele legate de securitatea cibernetica, confidentialitate, executie, tratamentul personalului si productivitate.

In acest context, arhitectii si specialistii din celelalte domenii de proiectare vor fi solicitati sa ofere solutii viabile.

Avand in vedere ca problematica relatiei comunitate-sanatate poate reprezenta cea mai mare provocare cu care s-a confruntat industria constructoare de cladiri de birouri din ultimul secol, gasirea de solutii optime va reprezenta o provocare interesanta pentru specialisti, iar solutia va fi, cu siguranta, una multidisciplinara.

arh. Yvonne Toader