De joi, 8 septembrie, până luni 12 septembrie 2022, a avut loc la Paris ediția de toamnă a salonului Maison&Objet: ocazia perfectă de a lua pulsul tendințelor care vor marca sezoanele următoare și totodată locul internațional de întâlnire pentru profesioniștii în decorațiuni interioare și design.
MAISON&OBJET, este vitrina noilor tendințe emergente și a creațiilor de ultimă generație în domeniile designului, decorațiunii, accesoriilor și a veselei.
De 25 de ani, Maison&Objet direcționeaza și unește comunitatea internațională de decorațiuni, design și stil de viață.
Capacitatea de a provoca întâlniri internaționale fertile, de a accelera vizibilitatea brandurilor dar și aceea de a promova tendințe, face dinMaison&Objet un eveniment reper.
La Maison&Objet, în septembrie 2022 s-au putut regasi urmatoarele tendinte :
Tendinta Boho/Japandi – mobilier din lemn, ratan, textile deschise la culoare. Corpurile de iluminat din paie, ratan, stuf, lemn, în consens cu mobilierul. Designul este minimalist și materialele naturale. Ocazional observam influențe etnice, mai ales extrem orientale.
Photo credits arh. Dragos Pitu
Tendinta Modern/Luxury – mobilier elegant, forme simple, curbate, lemn curbat, textile de calitate superioară, inserții metalice, piatra naturală. Foarte multe accesorii si decorațiuni cu forme abstracte, finisaje metalice, ceramică si/sau sticlă colorată.
De subliniat este prezența remarcabilă a metalului, oțelului și marmurei, care par să-și recapete poziția.
Photo credits arh. Dragos Pitu
Tendinta Ecologica: Dezinhibate estetic, noutățile sezonului nu ignoră însă problemele ecologice. Plasticul reciclat, lemnul de proveniență reciclată, ceramica și ipsosul se ridică la rangul de elemente esențiale pe care va trebui să ne bazăm.
La multe dintre standuri/branduri s-a marketizat intens conceptul de reciclare. Mobilierul realizat din materiale reciclate a fost o prezență bine definită, fiind reprezentativ inclusiv pentru mobilierul premium: fotolii de 2-3000 euro.
Senzationalul: Statuete suprarealiste de dimensiuni mari, cum ar fi o piesa ce reprezinta doar o jumatate de cal, personaje din desene animate, figurine supradimensionate, vaze imense, etc.
Photo credits arh. Dragos Pitu
Corpuri de iluminat cu diverse functii smart: lămpi care pot schimba temperatura luminii (4000K-6000K), veioze cu încarcare wireless prin inducție, corpuri de iluminat cu porturi usb integrate,etc.
Prezenta Tehnologiei: mulți producatori încep să utilizeze tehnologia încastrată în mobilier (prin înglobarea de zone cu încarcatoare wireless și porturi usb).
De două ori pe an, primavara si toamna, la Paris, se adună întregul sector al amenajarilor interioare din Europa și nu numai.
Se adună aici reprezentanți de brand-uri producătoare, designeri, arhitecți, meșteri, simplii vizitatori pasionați: pentru a face conexiuni, pentru a afla noi tendințe sau pentru a încheia afaceri.
Dacă există un eveniment de neratat în lumea decorațiunii și designului, acesta este Maison&Objet Paris.
Arhitectura este cel mai complex utilizator simultan de elemente ambientale, elemente precum iluminatul, acustica, forma, textura, culoarea. Toate genereaza stări de spirit și au efecte psihologice asupra utilizatorilor.
Aceste elemente ambientale reprezintă vectori de transmitere a mesajelor Semiotice. Pentru înțelegerea termenului de mesaj semiotic aș face referire la definitia cercetătorul american Thomas Sebeok care o definește drept un proces de schimb de mesaje de orice tip.
Unele mesaje folosite in arhitectura sunt, însă, specifice doar unei anumite culturi și difera de la un moment istoric la altul. Spre exemplu, semnificatia culorilor în lumea occidentala este diferita de cea a lumii orientale, perceptia semnificatiei unor anumite sunete difera deasemeni de la o cultura la alta, de la un moment istoric la altul.
Arhitectura poate genera stare de bine, poate relaxa, poate angoasa, ne poate face sa ne simțim copleșiți sau intimidați. Astfel, influențarea utilizatorilor unui spațiu de către obiectul de arhitectura poate acționa pe diverse paliere. Arhitectura poate activa diverse atitudini umane, implicându-se in transmiterea de mesaje politice in epocile totalitare sau poate genera confort emoțional, poate activa senzația de siguranță si poate merge pana la generarea de senzații psihedelice activate prin culori, forme specifice, repetitivitate de elemente, etc.
Așadar, arhitectura se poate dovedi manipulatoare prin oferirea unui context spațial care afectează comportamentul unei persoane, implicit sistemele lui neuronale și endocrine.
Recent, studii medicale au demonstrat ca prin influența sa asupra creierului, arhitectura poate influența direct sănătatea. Efectele arhitecturii asupra structurii umane au reprezentat punctul de pornire pentru multe studii medicale sau de pura cercetare, realizate în întreaga lume.
Astfel, un moment reper o reprezintă lansarea teoriei salutogenice a lui Antonovsky, teorie care oferă o logică generală și accesibilă pentru determinarea acestor efecte în proiectare.
Despre Salutogeneza Termenul salutogeneză definește o disciplină care își concentrează studiul pe originea sănătății și pe așa-numitele“active pentru sănătate”, ca o completare a abordării patogene care ia în
considerare originile bolii și factorii de risc ai acesteia. Conceptul este folosit pentru prima dată în anii ’70 de sociologul Aaron Antonovsky.
În 1972, Antonovsky a ajutat la înființarea școlii medicale la Universitatea Ben-Gurion din Israel. Aici, acesta a dezvoltat teoria sănătății și a bolilor, pe care a numit-o salutogeneză. Acest model a fost descris în cartea sa din 1979 “Health, Stress and Coping”, urmată de lucrarea sa din 1987, „Unraveling the Mystery of Health”.
Salutogeneza ca știință a sănătății se concentrează pe factorii ce ajută sănătatea umană, în contrast cu factorii ce cauzează boala. Salutogeneza este preocupată de relația dintre sănătate, stres și felul în care ne raportăm la ele.
Antonovsky este de părere că sănătatea umană nu este un fapt static, ci un proces continuu de dezvoltare. Asta înseamnă că fiecare persoană își descoperă propriile surse de sănătate și decide ce e de făcut pentru a-și menține confortul mental și starea generală de bine.
Cuvântul salutogenesis îşi are rădăcinile în latinescul ”salus” sau “salis” care înseamnă sănătate şi grecescul „genesis” care înseamnă începutul, originea sau a genera. Astfel, salutogeneza a devenit termenul folosit pentru a descrie o nouă direcţie de cercetare care caută sursa de sănătate în relaţie cu trupul, sufletul şi spiritul. Salutogeneza crează o nouă paradigmă în cercetarea medicală.
Paradigma, activă în medicină în ultimii 300 de ani, era si inca mai este Patogeneza (de la parthein – suferinţă, boală), care îndreaptă privirea spre suferinţă, spre boală. Conceptul prevenţiei este foarte legat de patogeneză.
Modelul salutogen postulează că o bună sănătate emoțională, psihică și somatică este menținută datorită capacității dinamice a ființei umane de a se adapta la schimbările din circumstanțele sale de viață. Teoria salutogenică definește un concept pe care îl numește „simțul coerenței”, care este suma resurselor generale de rezistență la boală minus deficitul general de rezistență la aceasta. Salutogenoza este un concept fundamental dinamic. In ultimii ani, termenul „salutogen” a devenit un cuvânt cheie pentru arhitectura spatiilor de sănătate (clinici, spitale, sanatorii, etc). Din păcate, în practica arhitecturala contemporana, rareori Salutogenoza se concretizeaza in mai mult decât în dorinta de a crea spatii arhitecturale care oferă vederi spre natură. Termenul este astfel golit de sens si conținut.
După cum a sugerat Antonovsky, salutogeneza ar putea fi singura teorie cuprinzătoare a promovării sănătății aplicabila in procesul de proiectare în sine.
Una dintre metodele prin care arhitectul poate influența percepția unui spațiu si efectele acestuia asupra utilizatorilor este folosirea culorilor și a luminii (ca generatoare de culoare).
În mod tradițional culoarea a fost folosită în arhitectură ca un element de compoziție plastică , menit să înnobileze spațiile și clădirile. Deși nu există încă suficiente studii care să poată stabili o cauzalitate directă obiectivă între calitatea estetică a unei clădiri sau folosirea unei anumite culori într-un spațiu și o modificare specifică a stării noastre de sănătate, este cunoscut faptul că suntem mai relaxați într-un spațiu frumos și respectiv că într-un astfel de spațiu sistemul nostru imunitar va funcționa mai bine.
Descoperiri clinice despre efectul luminii si al culorilor
Ritmurile circadieneale omului sunt setate și resetate zilnic de expunerea la lumina naturală, recepția luminii naturale având un impact imediat asupra ciclului melatoninei și cortizolului din organismul uman.
Pe durata unei zile, lumina naturală își schimbă nu doar intensitatea, ci și culoarea. Starea de alertă a organismului urmează aceeași curbă. Cercetările medicale din ultimii ani au constatat că această variație a luminii, înregistrată automat de senzori situați în ochi (celule ganglion retinale), reglează zilnic ciclul diurn al nivelului de cortizol și melatonină din sânge. Funcționarea corectă și reglarea zilnică a acestui ceas biologic în corelare cu lumina naturală, are ca rezultat imediat un ciclu de somn optim și o productivitate crescută, generată de un nivel de cortizol bun, respectiv de starea de alertă adecvată acțiunilor desfășurate în timpul zilei). Din păcate, viața modernă, cu multe ore petrecute la interior, fără expunere suficientă la lumina naturală poate duce la dereglări ale ciclului de stare de veghe și somn, care slăbesc sistemul imunitar.
Ritmul circadian se referă la ciclul de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice și comportamentale ale organismelor vii.
Cortisolul este un hormon corticosteroid, deseori denumit si hormonul “stress-ului”, fiind implicat in raspunsul organismului la stress. Nivelul de cortisol pe parcursul unei zi variaza, fiind cel mai ridicat dimineața și cel mai scăzut la miezul noptii, după 3.5-4 ore de la culcare. Tulburări ale acestui ciclu au fost observate în relație cu depresia clinică, stress-ul fiziologic si psihologic. Informatiile despre ciclul zi-noapte(lumina-intuneric) sunt primite de organism prin intermediul ochiului.
imunitar și pot declanșa alte afecțiuni din domeniul bolilor mentale, cardiovasculare, gastrointestinale și metabolice.
Rezultatele studiilor biomedicale referitoare la influența luminii asupra stării generale de sănătate a oamenilor constituie baza unor tratamente bazate pe expunerea la lumină, realizate cu ajutorul unui aparat cu lumină puternică („Light Box”), precum și prin folosirea de corpuri și sisteme de iluminat dinamice care să echilibreze și temporizeze variațiile de cortizol / melatonină din organism pe durata unei zile.
Ambele sisteme au fost folosite de NASA pentru a trata, cu succes, tulburările de somn ale astronauților de pe Stația Spațială Internațională si din alte misiuni
Corpurile de iluminat cu lumina biodinamică sunt ultima generație de corpuri de iluminat, dedicate în special spațiilor care nu beneficiază de lumină naturală suficientă. Acestea folosesc ca sursă mai multe tipuri de tuburi fluorescente sau surse LED care pot fi controlate și programate cu ușurință. Prin combinația culorii tuburilor sau LED-urilor se pot simula pe parcursul unei zile variațiile cromatice ale luminii naturale (temperatura de culoare), iar prin dimerizare variațiile de intensitate ale acesteia (cer senin, cer acoperit). Introducerea unui sistem de iluminat interior dinamic, cu schimbări de culoare și intensitate similare schimbărilor luminii naturale va influența pozitiv funcționarea echilibrată a organismului și respectiv productivitatea individului.
Efectele pozitive ale acestui tip de iluminat au fost evidențiate în analiza influenței lor asupra persoanelor care lucrează în spații fără lumina naturală. S-a dovedit că lumina intensă și rece generează o creștere a serotoninei din organism mărind starea de alertă și productivitatea individului. Lumina caldă, în schimb, relaxează, lucru care o face potrivită spațiilor sau perioadelor de odihnă / pauză.
Folosirea unor astfel de sisteme este bună în orice tip de spațiu, în special de-a lungul iernilor cu dupamieze întunecate și nopți lungi, deoarece aduc beneficii de sănătate sensibile, tratând sau prevenind depresiile de sezon, cu impact pozitiv pe toate planurile.
În 2009, după studii comportamentale, s-au instalat lumini albastre pe peroanele de cale ferată Yamanote din Tokyo pentru a reduce incidența sinuciderii.
Cu toate acestea, luminile albastre nu au fost la fel de eficiente ca un element de descurajare în alte locuri, ceea ce accentuează teoria variațiilor culturale referitoare la percepria culorii.
Terapia cu lumina a fost implementată ca tratament pentru tulburarea afectivă sezonieră (SAD), sau depresia sezonieră, încă din anii ’80. Această aceeași terapie cu lumină strălucitoare a fost eficientă și în tratamentul depresiei ne-sezoniere și a durerilor cronice nespecifice de spate.
În aceleași studii s-a observat ca expunerea la lumina albastră poate afecta ritmul circadian. Fotoreceptorii care nu formează imagini în ochii noștri sunt sensibili în mod special la lungimile de undă albastre. Această expunere la iluminarea artificială, albastră, seara, este demontrat legată de modificările somnului și de suprimarea melatoninei.
În același palier de studii, conexiunea dintre iluminarea albastră și hipotalamus este în prezent explorată pentru a ajuta la tratarea leziunilor cerebrale ușoare traumatice ale creierului (TBI).
S-a demonstrat că o lumină verde la o intensitate scăzută scade intensitatea simptomelor migrenei cu aproximativ 15%. În general, pentru persoanele care suferă de migrenă, lumina adesea agravează simptomele de disconfort.
Există acum dovezi că lumina verde poate fi de asemenea eficientă pentru gestionarea durerii cronice.
Iluminatul verde, colorarea în verde a perețiilor și folosirea de îmbrăcăminte verde sunt adesea folosite în spitale și chirurgie. Acest lucru este legat atât de efectul calmant al acestei culori, cât și de capacitatea sporită de a vedea contrastul în timpul operației.
In ultimii ani, studiile au descoperit ca celulele sensibile la lumină, cunoscute sub numele de conuri din retina, in spatele ochiului, transmit semnale electrochimice în primul rând într-o zonă a creierului cunoscută drept cortex vizual, unde se formează imaginile pe care le vedem. Cu toate acestea, acum știm că unele celule ale ganglionului retinian răspund la lumină trimițând semnale în principal către o regiune a creierului central numită hipotalamus care nu are niciun rol în formarea imaginilor vizuale. Hipotalamusul este o parte cheie a creierului responsabilă pentru secreția unui număr de hormoni care controlează multe aspecte ale autoreglării organismului, inclusiv temperatura, somnul, foamea și ritmurile circadiene.
Ca și urechea, care ne oferă și sentimentul de echilibru, știm acum că ochiul îndeplinește două funcții: aceea de vedere si aceea de stimularea hormonala prin interacțiune cu fascicul luminos. Acest mecanism de stimulare hormonală funcționează si la persoanele oarbe sau cu deficiente de vedere.
În perioade de stress, folosirea corectă a puterii culorii poate fi un instrument blând dar eficient, salutogen.
Epidemia cu care ne confruntam de la inceputul anului 2020 a fortat o schimbare radicala a obiceiurilor de lucru. Ne aflam in fata unei revolutii in desfasurare pe piata de birouri, revolutie impusa de noile norme igienico-sanitare si de noile obiceiuri de lucru.
Experienta de a trai intr-o pandemie va genera un impact de durata asupra modului in care ne derulam activitatile profesionale si, subsecvent, a modului in care functioneaza si se vor proiecta Cladirile de Birouri.
Cat va dura aceasta evolutie? Biroul va mai fi vreodata la fel? Ce inseamna aceasta tendinta pentru proprietarii de birouri, chiriasi, administratori de fonduri, arhitecti si orase si ce oportunitati creeaza acest lucru? Sunt tot atatea intrebari pentru care este nevoie de raspunsuri din partea profesionistilor din diverse domenii de activitate: arhitectura, constructii, sanatate, dezvoltatori imobiliari etc.
Summit-ul viitorului Spatiului de Birouri: 17-18 februarie 2021 va explora si dezbate noua normalitate a cladirilor de birouri post-COVID-19, plecand de la o radiografie detaliata a situatiei acestui sector in Asia si Australia, iar expertii la nivel mondial vor oferi solutii viabile, adaptate provocarilor momentului pe care il traversam.
Proprietarii de cladiri de birouri sunt pe deplin constienti de schimbare. Acum, cand chiriasii lor au structurat un sistem de succes de lucru online, companiile isi pun la indoiala investitia traditionala in imobiliare.
„Am demonstrat ca putem opera fara amprenta la sol”, a declarat pentru Bloomberg CEO-ul Morgan Stanley, James Gorman. „Pot vedea un viitor in care o parte din fiecare saptamana, cu siguranta o parte din fiecare luna, multi dintre angajatii nostri vor fi acasa? Absolut.”
Din punct de vedere tehnologic, un aspect fundamental vizeaza capacitatea de reformare a sistemului de ventilare a aerului din cladiri. In majoritatea cladirilor de birouri, aerul interior este format din aproximativ 25% aer exterior, restul fiind recirculat si filtrat. Conform studiilor efectuate, daca aerul interior nu este improspatat, dezinfectat si filtrat corect, acesta poate contine niveluri mai mari de poluanti decat aerul exterior.
Din aceasta perspectiva, prezenta la munca a unui angajat bolnav ar putea deveni inacceptabila, din punct de vedere social si legal, in epoca post-pandemica, cu toate implicatiile acestei noi cutume. SUA, alaturi de alte state, a pregatit noi standarde de siguranta in munca, standarde care cuprind prevederi explicite pentru siguranta sanitara a utilizatorilor.
Nu in ultimul rand, ca o legatura intre tehnologie, comunitate si locuire, locul de munca este un subiect de interes perpetuu pentru arhitectura si designul de interior.
In mod evident, pandemia de coronavirus ne-a perturbat locul de munca in moduri pe care putini experti le-au anticipat, iar regimul de telemunca genereaza noi provocari pe termen lung, in arhitectura si design, pentru adaptarea la aceasta noua modalitate de desfasurare a activitatii profesionale.
YVONNE TOADER 