De ce arhitecții ar trebui să fie implicați în educația mediului construit

Arhitecții înțeleg cum spațiile funcționează în realitate. Ei știu că designul nu este doar despre estetică, ci și despre confort, siguranță, lumină naturală și fluxul oamenilor. Această perspectivă holistică este extrem de valoroasă pentru elevi care pot vedea cum teoria se transformă în experiență practică.

Mediul construit, clădirile, spațiile publice și orașele în care trăim – ne influențează fiecare zi, de la modul în care ne simțim până la felul în care interacționăm cu ceilalți. Într-o lume care se schimbă rapid, educația despre acest mediu devine esențială. Iar arhitecții, cu experiența lor practică și creativitatea lor, au un rol cheie de jucat în acest proces.

Photo by Varun Goregaonkar on Unsplash

Implicarea arhitecților ajută, de asemenea, la dezvoltarea gândirii critice. Crearea unui oraș sau a unei clădiri implică rezolvarea unor probleme complexe și luarea unor decizii echilibrate între estetica, buget și funcționalitate. Elevii învață să gândească analitic, să caute soluții inovatoare și să înțeleagă consecințele deciziilor lor asupra comunității.

Sustenabilitatea și responsabilitatea socială sunt alte aspecte pe care arhitecții le aduc în sălile de clasă. Ei pot arăta cum designul spațiilor poate proteja mediul, poate economisi resurse și poate crea comunități mai sigure și mai incluzive. Această conștientizare timpurie îi ajută pe tineri să devină cetățeni informați și responsabili. Mai mult, arhitecții inspiră. Experiențele lor profesionale transformă lecțiile în povești vii, iar elevii pot vedea că ideile lor creative pot prinde formă și pot influența lumea reală. În acest fel, educația despre mediul construit devine nu doar informativă, ci și motivantă.

Într-o lume urbană aflată în continuă schimbare, implicarea arhitecților în educație nu este doar utilă, este esențială. Ei nu doar că îmbogățesc procesul de învățare, ci pregătesc viitorii cetățeni să contribuie la crearea unor orașe mai bune, mai frumoase și mai sustenabile.

Tendințele Cromatice pentru 2025 și 2026 în Designul Interior

Fiecare an aduce cu sine nu doar noi idei în design, ci și nuanțe care influențează modul în care percepem spațiile în care trăim și lucrăm. Pentru 2025 și 2026, tendințele cromatice în arhitectură și design interior reflectă nevoia de echilibru, conexiune cu natura și confort emoțional.

Mocha Mousse – Culoarea anului 2025. Pentru 2025, Pantone a ales nuanța Mocha Mousse (PANTONE 17-1230), un maro cald, inspirat de arome precum ciocolata și cafeaua. Această culoare evocă confortul și familiaritatea, fiind ideală pentru spațiile de locuit și birouri. Pantone descrie Mocha Mousse ca o nuanță care „ne hrănește cu sugestia calității delicioase a cacao-ului, ciocolatei și cafelei” (pantone.com).

Hidden Gem – Culoarea anului 2026. Pentru 2026, compania Behr a ales nuanța Hidden Gem (N430-6A), un verde jad fumuriu cu tonuri de albastru și verde. Această culoare adaugă adâncime și eleganță oricărui spațiu, fiind descrisă de Behr ca „un amestec dinamic de albastru și verde, care creează medii ce se simt atât ancorate, cât și energizante” (behr.com).

Warm Eucalyptus – Culoarea anului 2026. Valspar a ales pentru 2026 nuanța Warm Eucalyptus (8004-28F), un verde pal cu tonuri calde de salvie și gri. Această culoare este apreciată pentru versatilitatea sa și pentru echilibrul pe care îl aduce între culorile neutre și cele saturate. Reprezentanții Valspar afirmă că alegerea acestei culori răspunde nevoii tot mai mari de confort și claritate în spațiile în care trăim și lucrăm (valspar.com).

În afară de culorile oficiale, există și alte nuanțe care câștigă teren în designul interior, precum Transformative Teal – o nuanță de verde-albăstrui acvatic, inspirată de reflexiile apei luminate de soare. Această culoare este promovată de institutele WGSN și Coloro și este considerată o alegere îndrăzneață și vibrantă pentru 2026.

Culorile anilor 2025 și 2026 nu sunt doar estetice; ele reflectă și valori sociale și ecologice. Paletele naturale sugerează sustenabilitate, responsabilitate și atenție la mediul înconjurător, în timp ce nuanțele vibrante transmit energie, inovație și optimism. În proiectele de arhitectură și design interior, alegerea culorilor devine astfel un instrument strategic: influențează percepția spațiului, starea de spirit și interacțiunea cu mediul.

Pentru arhitecți și designeri, provocarea este să îmbine aceste tendințe cu specificul fiecărui proiect, ținând cont de lumină, texturi, materiale și funcționalitate. În final, culorile anilor 2025 și 2026 nu sunt doar o alegere decorativă, ci o formă de comunicare subtilă între spațiu și utilizatori, capabilă să transforme experiența cotidiană într-o interacțiune mai armonioasă, mai caldă și mai plină de sens.

Casele pasive în București

Bucureștiul, un oraș în continuă dezvoltare și modernizare, începe să adopte tot mai vizibil concepte sustenabile în arhitectură și construcții. Printre acestea, casa pasivă a trecut de la statutul de idee futuristă la o alegere realistă și tot mai căutată de bucureștenii care vor mai mult decât o simplă locuință – își doresc eficiență, sănătate și autonomie energetică.

O casă pasivă este o clădire proiectată astfel încât necesarul de energie pentru încălzire sau răcire să fie extrem de scăzut. Spre deosebire de casele tradiționale, aceasta „lucrează cu natura”, folosind lumina soarelui, căldura corpului uman și a electrocasnicelor, dar și tehnologii de ultimă generație pentru a păstra confortul termic în interior.

Definiția unei case pasive Certificate:

„O clădire pentru care confortul termic (conform ISO 7730) poate fi atins exclusiv prin post-încălzirea sau post-răcirea masei de aer proaspăt, necesare pentru asigurarea calității aerului interior, fără a fi necesară recircularea suplimentară a aerului”.

— Passivhaus Institut (PHI)

Elementele esențiale ale unei case pasive includ:

  • Izolație termică de înaltă performanță
  • Ferestre eficiente (adesea cu geam triplu)
  • Etanșeitate ridicată a închiderilor
  • Ventilație mecanică cu recuperare de căldură
  • Eliminarea punților termice și maximizarea orientării solare

Rezultatul este o locuință care consumă cu până la 90% mai puțină energie decât o casă standard.

Într-un context în care prețurile la energie continuă să crească, o casă pasivă devine o alegere logică. Fără centrală clasică, fără pierderi mari de căldură, facturile lunare scad dramatic.

Sistemele moderne de ventilație asigură un flux constant de aer proaspăt filtrat. Astfel, interiorul unei case pasive este protejat de poluanți, praf, alergeni sau mirosuri, ceea ce este un avantaj major în București.

Locuințele pasive contribuie direct la reducerea emisiilor de CO₂ și la protejarea mediului. Pentru familiile care își doresc un stil de viață responsabil, aceasta este o alegere naturală.

În 2025, mai multe programe guvernamentale și europene susțin construcția eficientă energetic. Există opțiuni de finanțare nerambursabilă, credite verzi sau reduceri de taxe pentru locuințele certificate pasive sau aproape zero energie (nZEB).

Casele pasive nu doar că se vând mai repede, dar și mențin o valoare de piață ridicată. Ele sunt mai rezistente în fața crizelor energetice și devin din ce în ce mai dorite în rândul cumpărătorilor educați.

Cât costă o casă pasivă în București?

Construcția unei case pasive implică un cost inițial cu 10–20% mai mare decât cel al unei construcții obișnuite. Însă economiile lunare, confortul sporit și valoarea de revânzare justifică pe deplin investiția.

  • Cost orientativ: 1.500 – 2.000 euro/mp construit
  • Pentru o casă de 150 mp: între 225.000 și 300.000 euro
  • Economie anuală la întreținere: până la 2.000 euro

Amortizarea diferenței de cost se face, în medie, în 7–10 ani.

Zonele periferice ale Bucureștiului – precum Corbeanca, Tunari, Balotești, Domnești sau Popești-Leordeni – sunt cele mai potrivite pentru acest tip de locuințe. Aici, loturile sunt mai mari, aerul este mai curat, iar stilul de viață e mai apropiat de cel dorit într-o casă pasivă.

În același timp, apar proiecte de renovare pasivă în cartiere precum Cotroceni sau Tei, unde clădirile vechi sunt restaurate inteligent, fără a-și pierde farmecul.

Provocări actuale

Deși atractive, casele pasive vin și cu provocări:

  • Este nevoie de arhitecți și ingineri specializați în standardul Passivhaus.
  • Materialele de construcție necesare nu sunt întotdeauna disponibile local.
  • Cultura „investiției pe termen lung” nu este încă bine înrădăcinată în rândul tuturor cumpărătorilor.

Într-un oraș aglomerat, zgomotos și supus presiunilor energetice, casa pasivă nu mai este un lux sau o extravaganță, ci un pas firesc spre un viitor sustenabil, inteligent și confortabil.

Dacă ești în căutarea unei case care să îți ofere liniște, economie și aer curat, poate că a venit momentul să discuți cu un arhitect despre o casă pasivă. Bucureștiul se schimbă. Iar viitorul arată bine… și eficient energetic.

Spațiul în care trăim

În Europa, unde stilurile arhitecturale variază de la clădirile istorice ale marilor capitale la apartamentele moderne din zonele urbane dense, designul interior este mai mult decât un simplu exercițiu estetic. Este o formă de echilibru între funcționalitate, confort și identitate culturală. Într-o perioadă în care locuința a devenit spațiu de lucru, de relaxare și de reconectare cu sine, amenajarea interioară capătă un rol esențial.

1. Spații aerisite, dar calde – evoluția minimalismului

Minimalismul „rece” a fost înlocuit cu un stil mai cald și mai accesibil, în care nuanțele neutre se combină cu texturi naturale – lemn, in, lână, ceramică mată. În multe locuințe europene, în special în Scandinavia și Europa de Vest, se pune accent pe luminozitate și claritate vizuală, fără a sacrifica senzația de „acasă”.

Se preferă piese de mobilier cu linii simple, dar bine lucrate, care îmbină estetica discretă cu utilitatea. Nu e vorba de a avea cât mai puține obiecte, ci de a avea exact ceea ce trebuie, fără surplus.

2. Funcționalitatea în spații urbane compacte

În marile orașe europene, unde spațiul este adesea limitat, designul interior trebuie să fie inteligent. Soluțiile de tip „2 în 1” sau „3 în 1” – canapele extensibile, mese rabatabile, dulapuri ascunse în perete – sunt tot mai căutate. Într-un apartament de 40 mp din Berlin, Paris sau București, o bună organizare face diferența între un spațiu sufocant și unul care respiră.

3. Revenirea la natură: plante, texturi și materiale organice

Relația cu natura devine tot mai importantă, mai ales în mediul urban. Designul biophilic (care aduce elemente naturale în interior) s-a răspândit rapid în Europa. Plantele de apartament, ferestrele mari, materialele reciclabile și culorile inspirate din natură (verde salvie, ocru, albastru pal) sunt tot mai prezente în locuințele moderne.

În sudul Europei, accentul cade adesea pe teracotă, textile ușoare și lumină caldă, în timp ce în nord, se preferă lemnul deschis la culoare, pielea natur și liniile clare.

4. Design cu suflet: obiecte cu poveste

Poate una dintre cele mai frumoase tendințe este revenirea la autenticitate. Nu mai e nevoie ca totul să fie „nou” sau „perfect asortat”. Un fotoliu moștenit, o piesă de mobilier restaurată, o lucrare de artă cumpărată de la un târg local – toate acestea creează un ambient sincer, viu și personal.

Europa are avantajul unei diversități culturale extraordinare. Acest lucru se reflectă în interioare care îmbină modernul cu tradiționalul, obiectele de design contemporan cu cele artizanale.

În loc de concluzie: designul interior ca expresie personală

Tendințele vin și pleacă, dar locuința rămâne acel spațiu în care trebuie să te simți bine, să te regăsești. În Europa, unde grija pentru detalii și istoria spațiului sunt adesea prioritare, amenajarea interioară nu se face după rețete universale. Se face cu răbdare, cu ochi critic și cu o bună înțelegere a propriei nevoi.

Indiferent că locuiești într-un apartament mic în centrul orașului sau într-o casă veche renovată la marginea unei păduri, principiile actuale de design interior te pot ajuta să creezi un spațiu armonios, funcțional și cu adevărat al tău.