Arhitectul și inginerul italian Carlo Ratti a fost desemnat drept director al Bienalei de Arhitectură de la Veneția ediția 2025. Anunțul a fost făcut în data de 21 decembrie 2023, de către conducerea evenimentului, confirmând că Ratti va coordona cea de-a 19-a ediție a expoziției internaționale de arhitectură.
Carlo Ratti este fondatorul studioului de arhitectură Carlo Ratti Associati și ocupă poziția de director al Senseable City Lab la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Cu o activitate academică extinsă, el predă atât la MIT, cât și la Politecnico di Milano și se remarcă ca expert în planificare urbană.
Cu peste 750 de publicații la activ, printre care se numără și Atlas of the Senseable City, recent publicat de Yale University Press, Ratti aduce o bogată expertiză și experiență în domeniul arhitecturii și inovației la Bienala de Arhitectură de la Veneția.
Opera lui Ratti investighează frecvent influența tehnologiei asupra domeniului arhitecturii și urbanismului, iar Bienala de Arhitectură de la Veneția ediția 2025 va urma o direcție similară. În ultimul deceniu, Carlo a susținut discursuri în întreaga lume pe tema orașelor inteligente.
Pe lângă faptul că este un colaborator regulat al revistei de arhitectură Domus și al ziarului italian Il Sole 24 Ore, el a scris pentru BBC, La Stampa, Scientific American și The New York Times. Lucrările sale au fost expuse în întreaga lume în locații precum Bienala de la Veneția, Design Museum Barcelona, Science Museum din Londra, GAFTA din San Francisco, MoMA din New York și MAXXI din Roma.
Bienala Națională de Arhitectură – România 2023 (BNA) este cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților, organizat constant, din doi în doi ani, din anul 1994, de Uniunea Arhitectilor din România.
Denumirea de „Bienala Națională de Arhitectură” este marcă înregistrată de UAR și reflectă amploarea națională a manifestării și reprezentarea teritorială la nivelul întregii țări.
Tema ediției din acest an a Bienalei este: „Arhitectura se face ÎMPREUNĂ!”
Secțiunile premiate in cadrul Galei din data de 3 octombrie 2023 ora 18:00,la Teatrul ODEON, Calea Victoriei 40-42, București: Locuințe individuale, Locuințe colective, Arhitectura de interior.
Prestigiosul Institut Regal al Arhitecților Britanici (RIBA) a dezvăluit finaliștii pentru Casa anului 2023. Competiția celebrează cel mai bun proiect rezidențial britanic. Cele 20 de locuințe alese, anul acesta, din lista lungă de aplicații includ o casă și o garsonieră construite din ruinele unui grajd și o casă care se mândrește cu propriul lac artificial.
Concursul RIBA House of the Year este, deja, la a 10-a ediție și reprezintă recunoașterea celei mai bune case proiectate, anual, de către arhitecții din Marea Britanie.
Dido Milne, președintele juriului, a spus despre lista lungă de anul acesta: „ (…) În acest moment critic în termeni de „degradare a climei”, am căutat cu adevărat să vedem cât de adânc au abordat arhitecții problemele legate de sustenabilitatea mediului. A fost încurajator să vedem atât în prototipul pentru locuințe sociale modulare, cât și în unele dintre casele mai mari de pe lista lungă cum a existat o abordare mult mai holistică a ceea ce ar putea constitui o casă cu adevărat durabilă. Cu ce construim, proveniența materialelor și impactul asupra biodiversității încep să influențeze cu adevărat proiectele.”
În următoarele săptămâni și luni, lunga listă de 20 de case prezentată în link-ul de mai sus va fi redusă la o listă scurtă. Câștigătorul final va fi dezvăluit până la finalul anului 2023.
Arhitectura contemporană este ghidată de o abordare inovativă concentrându-se pe dezvoltarea de clădiri care să îndeplinească nevoile și dorințele complexei societăți actuale.
Din punct de vedere estetic, arhitectura contemporană se caracterizează printr-o abordare creativă și experimentală. Arhitecții pot să creea clădiri cu forme spectaculoase, care să inspire, să impresioneze și uneori să intrige.
Iată opt din tendințele actuale ale arhitecturii contemporane:
Durabilitate si sustenabilitate – Arhitecții concep proiecte propunând folosirea de materiale și tehnologii sustenabile și prietenoase cu mediul pentru a reduce impactul asupra mediului .
Denumirea de sustenabilitate este derivată din latina sustinere (tenere). Sustain poate însemna „întreține”, „susține”, „ sau „a îndura”. Istoria sustenabilității urmărește sistemele ecologice dominate de oameni de la primele civilizații până în zilele noastre.
Două dintre cele mai cunoscute modalități de măsurare a durabilității mediului sunt limitele planetare și amprenta ecologică. Dacă granițele nu sunt depășite și amprenta ecologică nu depășește capacitatea de încărcare a biosferei, modul de viață al umanității este durabil.
Astfel,„Arhitectura durabilă” este o sintagmă generală care descrie tehnici de proiectare din domeniul arhitecturii care sunt ecologic-conştiente.
2. Regenerabilitate – Arhitecții se concentrează pe proiectarea clădirilor care nu doar reduc impactul asupra mediului, ci care și produc resurse și regenerează mediul înconjurător. Normativele actuale cer proiectarea cladirilor nZEB (nearly Zero Energy Building), constructii care consuma foarte putina energie, obtinuta in principal din surse regenerabile.
3. Circularitate – Arhitecții se concentrează pe proiectarea clădirilor care sunt concepute să fie demontate și reciclate după finalul vieții lor utile, ceea ce duce la o economie circulara și reducerea deșeurilor.
În ultimii ani, conceptele bazate pe resurse de (re) ciclare câștigă din ce în ce mai multă importanță.
4. Adaptativitate – Arhitecții se concentrează pe crearea de spatii care pot fi adaptate și modificate în funcție de nevoile utilizatorilor și de condițiile locale. Acest lucru poate include utilizarea unor structuri modulare sau mobile, care pot fi reconfigurate sau relocate în funcție de nevoi.
5. Inteligentă – Arhitecții se concentrează pe proiectarea clădirilor care folosesc tehnologii inteligente pentru a monitoriza și gestiona energia și resursele, ceea ce duce la economii și eficientă sporită.
6. Sănătate – Arhitecții se concentrează pe proiectarea spatiilor care promovează sănătatea și bunăstarea utilizatorilor, prin utilizarea unor materiale sănătoase, iluminare naturală și proiectarea de spatii verzi.
7. Bioclimatism– Arhitecții combină elemente de design și tehnologii pentru a crea spatii care sunt optimizate pentru condițiile climatice locale. Acest lucru poate include, de exemplu, utilizarea materialelor care absorb și eliberează căldură sau utilizarea spatiilor verzi pentru a regla temperatura și umiditatea.
8. Biomimetism – Arhitecții se inspira din natură pentru a proiecta clădiri care sunt eficiente energetic și care pot fi integrate armonios în mediul natural.
YVONNE TOADER 
