Cladirile de birouri – YVONNE TOADER

Timp de aproape 20 de ani, open space-ul a fost considerat soluția ideală pentru birourile contemporane. A promis colaborare, transparență, flexibilitate și o cultură organizațională mai „umană”. A fost adoptat rapid, replicat pe scară largă și transformat în standard.

Imagine generată cu DALL·E (OpenAI), 2026

Astăzi, însă, tot mai multe companii își reevaluează spațiile de lucru. Iar întrebarea devine incomodă: open space-ul chiar funcționează?

Argumentele inițiale au fost convingătoare. Fără pereți înseamnă comunicare mai rapidă. Fără birouri închise înseamnă ierarhii mai plate. În plus, din perspectivă economică, open space-ul permite o densitate mai mare pe metru pătrat și costuri reduse de amenajare.

Avantajele open space-ului pot fi sintetizate astfel:

facilitează interacțiunea spontană și schimbul rapid de informații;
susține o percepție de transparență și accesibilitate între niveluri ierarhice;
permite flexibilitate în reorganizarea echipelor;
optimizează utilizarea suprafeței și reduce costurile inițiale de amenajare;
poate stimula energia colectivă și sentimentul de apartenență.

Problema este că eficiența spațială nu este echivalentă cu eficiența umană.

În practică, spațiile complet deschise generează zgomot constant, lipsă de intimitate și un nivel ridicat de stimulare vizuală și auditivă. Pentru activitățile care presupun concentrare profundă, aceste condiții devin un factor de epuizare cognitivă. Paradoxal, într-un mediu creat pentru colaborare, angajații ajung să comunice mai mult digital, protejându-și atenția prin căști și mesaje scrise. Mai mult, open space-ul poate introduce o cultură a vizibilității permanente. Prezența fizică ajunge uneori să fie confundată cu productivitatea, iar lipsa controlului asupra mediului — lumină, temperatură, zgomot — poate genera un stres subtil, dar constant.

Dezavantajele devin evidente în utilizarea de zi cu zi:

scăderea capacității de concentrare și creșterea oboselii mentale;
nivel ridicat de zgomot și distrageri frecvente;
diminuarea intimității și a sentimentului de control asupra mediului;
presiune socială legată de vizibilitate și performanță;
tendința de a înlocui comunicarea directă cu cea digitală, pentru a evita întreruperile.

În contextul muncii hibride, competiția pentru relevanța biroului este reală. Dacă angajații pot lucra de acasă într-un mediu controlat și liniștit, biroul trebuie să ofere un avantaj clar: confort acustic, zone dedicate concentrării, spații de colaborare bine definite și flexibilitate reală.

Direcția actuală în designul spațiilor de lucru nu mai este open space versus birouri închise, ci diversitate funcțională. Modelele de tip activity-based working propun ecosisteme în care coexistă zone de focus, cabine pentru apeluri, spații informale și săli bine izolate acustic. Nu un singur tip de spațiu, ci mai multe opțiuni adaptate modului real de lucru. Open space-ul nu este, în sine, o greșeală. Devine problematic atunci când este aplicat uniform, indiferent de specificul activității sau de cultura organizațională.

Poate că viitorul birourilor nu este despre „mai deschis”, ci despre „mai potrivit”. Iar cea mai mare provocare pentru arhitectura corporate nu mai este eficiența pe metru pătrat, ci calitatea experienței umane din interior.

Epidemia cu care ne confruntam de la inceputul anului 2020 a fortat o schimbare radicala a obiceiurilor de lucru. Ne aflam in fata unei revolutii in desfasurare pe piata de birouri, revolutie impusa de noile norme igienico-sanitare si de noile obiceiuri de lucru.

Experienta de a trai intr-o pandemie va genera un impact de durata asupra modului in care ne derulam activitatile profesionale si, subsecvent, a modului in care functioneaza si se vor proiecta Cladirile de Birouri.

Un aspect economic, de luat in calcul, este gradul de ocupare actual al acestor cladiri de birouri. De exemplu, cererea de birouri din Capitala a scazut cu 28% in S1/2020.

Cat va dura aceasta evolutie? Biroul va mai fi vreodata la fel? Ce inseamna aceasta tendinta pentru proprietarii de birouri, chiriasi, administratori de fonduri, arhitecti si orase si ce oportunitati creeaza acest lucru? Sunt tot atatea intrebari pentru care este nevoie de raspunsuri din partea profesionistilor din diverse domenii de activitate: arhitectura, constructii, sanatate, dezvoltatori imobiliari etc.

Summit-ul viitorului Spatiului de Birouri: 17-18 februarie 2021 va explora si dezbate noua normalitate a cladirilor de birouri post-COVID-19, plecand de la o radiografie detaliata a situatiei acestui sector in Asia si Australia, iar expertii la nivel mondial vor oferi solutii viabile, adaptate provocarilor momentului pe care il traversam.

Proprietarii de cladiri de birouri sunt pe deplin constienti de schimbare. Acum, cand chiriasii lor au structurat un sistem de succes de lucru online, companiile isi pun la indoiala investitia traditionala in imobiliare.

„Am demonstrat ca putem opera fara amprenta la sol”, a declarat pentru Bloomberg CEO-ul Morgan Stanley, James Gorman. „Pot vedea un viitor in care o parte din fiecare saptamana, cu siguranta o parte din fiecare luna, multi dintre angajatii nostri vor fi acasa? Absolut.”

Din punct de vedere tehnologic, un aspect fundamental vizeaza capacitatea de reformare a sistemului de ventilare a aerului din cladiri. In majoritatea cladirilor de birouri, aerul interior este format din aproximativ 25% aer exterior, restul fiind recirculat si filtrat. Conform studiilor efectuate, daca aerul interior nu este improspatat, dezinfectat si filtrat corect, acesta poate contine niveluri mai mari de poluanti decat aerul exterior.

Din aceasta perspectiva, prezenta la munca a unui angajat bolnav ar putea deveni inacceptabila, din punct de vedere social si legal, in epoca post-pandemica, cu toate implicatiile acestei noi cutume. SUA, alaturi de alte state, a pregatit noi standarde de siguranta in munca, standarde care cuprind prevederi explicite pentru siguranta sanitara a utilizatorilor.

Nu in ultimul rand, ca o legatura intre tehnologie, comunitate si locuire, locul de munca este un subiect de interes perpetuu pentru arhitectura si designul de interior.

In mod evident, pandemia de coronavirus ne-a perturbat locul de munca in moduri pe care putini experti le-au anticipat, iar regimul de telemunca genereaza noi provocari pe termen lung, in arhitectura si design, pentru adaptarea la aceasta noua modalitate de desfasurare a activitatii profesionale.

Arh. Yvonne Toader

11 views0 comments