Etichetă: arhitectura

Realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR)

Realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR) au revoluționat modul în care designul arhitectural este abordat și prezentat. Aceste tehnologii oferă arhitecților oportunitatea de a experimenta și de interacționa cu proiectele într-un mod inovator și imersiv, permițându-le beneficiarilor să vizualizeze conceptele într-un mod realist, înainte de a fi construit.

Photo by Arthur Edelmans on Unsplash

AR sau realitatea augmentată este o experiență digitală interactivă.  Utilizatorii pot suprapune grafica digitală în ambient, în timp real, pentru a îmbunătăți/modifica realitatea. Aceste experiențe importă grafica digitală în mediul real folosind intrări multi-senzoriale, cum ar fi stimularea vizuală, auditivă și olfactivă.

VR sau realitatea virtuală este o experiență vizuală care creează un mediu virtual interactiv pentru utilizatorii săi. Aceste imagini vizuale pot fi generate într-un mediu real sau artificial, în care imaginile sunt tridimensionale și interactive.  Utilizatorii pot folosi dispozitive mobile precum ochelari VR și căști pentru a interacționa cu realitatea virtuală. 

Utilizarea VR și AR în designul arhitectural are următoarele avantaje și beneficii:

  1. Experiență mai realistă: Prin utilizarea VR, utilizatorii pot explora și experimenta mediul spre a fi construit, într-un mod interactiv, cu senzații vizuale și auditive realiste. Acest lucru oferă o perspectivă mai clară și mai completă asupra proiectului în comparație cu planurile tradiționale sau modelele 2D.
  2. Imersiune în spațiu: Realitatea virtuală permite utilizatorilor să „intre” în clădire sau spațiu și să interacționeze cu elementele de design. Aceata proprietate ajută la înțelegerea mai bună a dimensiunilor, proporțiilor și a spațiului în ansamblu.
  3. Evaluarea și modificarea mai facilă a conceptului: Cu ajutorul VR arhitecții și clienții AR pot identifica mai ușor aspectele care necesită ajustări și pot testa diferite variante de design înainte de a lua decizii finale.
  4. Colaborare: Utilizarea VR și AR facilitează comunicarea și colaborarea dintre membrii echipelor de proiectare ( arhitectura, instalatii, structuri). Toți cei implicați pot vizualiza și interacționa cu același model spatial, reducând riscul de interpretare eronate.
  5. Reducerea costurilor și a timpului: Vizualizarea proiectului în VR sau AR poate reduce nevoia de a crea mai multe machete fizice și poate ajuta la identificarea potențialelor erori într-un stadiu incipient, ceea ce duce la economii de timp și bani.
  6. Prezentare impresionanta a proiectelor: Prezentarea unui proiect tehnologic VR sau AR poate fi impresionanta si memorabila pentru investitori sau public. Aceasta poate contribui la creșterea atractivității proiectului și la atragerea de noi oportunități.
This talk was given at a TEDx event using the TED conference format but independently organized by a local community. Learn more at http://ted.com/tedx

Deși aceste tehnologii aduc numeroase beneficii, este important să reținem că ele reprezintă doar unelte și că experiența și expertiza arhitectului rămân esențiale în conceperea, proiectarea și construcția eficientă a clădirilor și spațiilor. Tehnologia VR și AR continuă să avanseze, oferind noi oportunități și perspective în designul arhitectural și în alte domenii.

„Orasul de 15 minute” / “The 15 Minute City”

„Orasul de 15 minute” (în engleză: „The 15-Minute City”) este un concept urbanistic promovat de către arhitectul și urbanistul francez de origine columbiana, Carlos Moreno.  Profesorul Carlos Moreno este director științific la IAE Paris – Universitatea Sorbona (Franța).

Orașul de „15 minute” este o iterație a ideii de „unități de cartier” dezvoltată de planificatorul american Clarence Perry în anii 1920. 

Conceptul a atras mai multă atenție după ce Moreno a câștigat premiul Obel în 2021 , juriul afirmând că conceptul „abordează nevoia de a ne regândi modul în care orașele noastre pot fi reimaginate, reproiectate și regenerate în beneficiul principal al oamenilor și al mediului”.

Conceptele care conlucrează și alcătuiesc coloana vertebrală a unui oraș de 15 minute sunt densitatea, diversitatea, digitalizarea și ubicuitatea.

 

Principalele caracteristici ale Orasului de 15 minute includ:

Proximitatea: Ideea centrală a conceptului să creeze orașe în care locuințele, spațiile de lucru, școlile, magazinele, parcurile, serviciile de sănătate și alte facilități esențiale sunt amplasate în apropierea imediată una de cealtă, pentru a reduce timpul de călătorie și pentru a încuraja. mobilitatea activă (mersul pe jos și cu bicicleta).

Diversitatea funcțională: Orașul de 15 minute urmărește și promovează un mixt variat de servicii în aceeași zonă, ceea ce facilitează ca locuitorii să-și desfășoare activitățile de zi cu zi fără a fi nevoiți să parcurgă distanțe mari.

Rețele de transport prietenoase cu mediul: Conceptul încurajează utilizarea mijloacelor de transport durabile, biciclete și trotinetele electrice, pentru a reduce traficul și poluarea.

Spații verzi și parcuri: Orasul de 15 minute pune un accent deosebit pe crearea de noi spații verzi și parcuri în apropierea locuințelor, pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor și pentru a promova un stil de viață sănătos.

Dezvoltare urbană durabilă: conceptul încurajează planificarea urbană sustenabilă, care să ia în considerare nevoile locuitorilor și să minimizeze impactul urbei asupra mediului.

Mobilitate durabilă: prin reducerea nevoii de a utiliza automobilele în mod constant, se reduce poluarea și congestia, contribuind la creșterea calității aerului și a mediului urban.

Cresterea calitatatii vieții: cetațenii pot economisi timp și bani în deplasări, avand la dispoziție facilități și servicii de care au în apropierea locuințelor lor. Acest lucru le oferă mai mult timp pentru activități recreative, relaxare și interacțiune socială.

Oportunități economice: crearea de centre locale, comunități care pot stimula economia locală, dezvoltând magazine mici, restaurante și alte afaceri locale. Astfel se poate contribui la crearea de locuri de munca si la sustinerea antreprenoriatului la nivel local.

Sustenabilitate: Concentrarea dezvoltării urbanistice în jurul cartierelor și comunităților existente poate ajuta la utilizarea eficientă a infrastructurii existente și a resurselor, reducând necesitatea extinderii în zonele rurale și protejând terenurile agricole și naturale.

Comunități mai puternice: se promovează interacțiunea socială și creșterea sentimentului de apartenență la comunitate. Oamenii au ocazia să se întâlnească, să socializeze și să se implice în viața comunității lor locale.

Implementarea acestui concept necesită o planificare urbană atentă, cooperarea dintre sectorul public și privat și implicarea activă a comunității.

Orasul de 15 minute a câștigat popularitate în ultimii ani și este considerat a fi o abordare promițătoare pentru crearea unor orașe mai viabile și mai prietenoase cu oamenii și cu mediul.

Fără a fi lipsit de controverse, conceptul de Oraș de 15 minute s-a găsit în centrul unei furtuni care a implicat inclusiv proteste de stradă.  A fost denumit, de catre opozanti, o conspirație neo-socialistă, s-a afirmat că susținătorii doresc să restrângă libertatea oamenilor si că este o încercare insidioasă de control: “nu veți avea voie să ieșiți din zona de 15 minute fără un pașaport biometric, va fi ca The Hunger Games”.

Foto: benjamin-elliott-dYaFgsoN30Q-unsplash

MIDJOURNEY : VISE PRIN CUVINTE

Midjourney este un program de inteligență artificială creat de un laborator de cercetare independent condus de David Holz.

Sub un model de afaceri „freemium”, programul este în prezent în beta deschisă și poate fi găsit pe Discord.

Modelul de afaceri Freemium este un model de afaceri „free” and „premium” în care furnizorul de servicii oferă utilizatorilor funcții de bază fără costuri și percepe o sumă pentru funcții suplimentare sau avansate.

Allegorical Facades

Ca artist care lucrează la intersecția arhitecturii, modei și designului interactiv, arhitectul irano-american BEHNAZ FARAHI și-a început călătoria Midjourney re-imaginând corpul uman. „Îmi place foarte mult să trec de la scara intimă a modei la scara mare a arhitecturii. Explorez idei de la artă publică la arhitectură la mobilier la modă prin prisma AI”, spune Farahi despre explorarea sa curioasă a programului.

Pentru lumea care este familiarizată cu proverbul „o imagine face cât o mie de cuvinte”, Midjourney generează o imagine din foarte puține cuvinte.

Odată cu discuția despre rezultatele sale exemplare, există și dezbateri în lumea artei și a designului cu privire la intențiile sale, la fel de virulente ca dezbaterile artiștilor și pictorilor atunci când a fost inventată fotografia.

Dar iată-ne într-o lume în care arta și fotografia coexistă, ajutându-se de fapt reciproc. Cu toate acestea, este o chestiune de timp până când știm ce poate aduce AI și ce poate lua din industria artei.

Midjourney este unul dintre principalii factori ai tehnologiei emergente de utilizare a inteligenței artificiale (AI) pentru a crea imagini vizuale generate prin mesaje text.

50 Midjourney AI inspirational prompts – ideas for architecture

Midjourney se diferențiază prin accentuarea esteticii picturale în imaginile pe care le produce.

Platforma nu se concentrază să creeze imagini fotorealiste care să poată fi confundate cu fotografii.

 David Holz spune că Midjourney este conceput pentru a debloca creativitatea oamenilor obișnuiți, oferindu-le instrumente pentru a crea imagini memorabile cu o simpla descriere exprimată printr-un scurt text.

Midjourney este un program care te ajută să „visezi” treaz.

INTELIGENTA ARTIFICIALA SI ARHITECTURA

Inteligența artificială și arhitectura se vor uni pentru a rezolva provocările legate de locuințe, de felul în care trăim și de dezvoltarea oraselor. Aproximativ 55% din populația lumii trăiește în zone urbane sau orașe. Până în 2050, se estimează că această cifră va crește la 68%.

Experții se așteaptă la o migratie dramatică către orașe, care va determina formarea a nenumărate mega-orase pe tot globul.

Photo credit: ArchDaily

Odată cu prima revoluție industrială și crearea mașinii cu abur, căile ferate au fost motoarele economice. Orașele nu mai trebuiau să fie de coastă, ci erau capabile să se migreze spre interiorul continentului, pe măsură ce căile ferate se întindeau de-a lungul zonelor rurale. Odată cu a doua revoluție industrială, creșterea economică a fost stimulată de exploatarea combustibililor fosili. De-a lungul secolului al XX-lea, mașinile, camioanele și producția din fabrici au fost semnele distinctive ale dezvoltării economice. Această creștere a dus la explorarea și utilizarea cărbunelui, petrolului și apoi a energiei nucleare.

Aflați în fața unei noi revoluții, începută treptat cu umilul calculator inițial, urmând epoca CAD (Computer Aided Design), apoi interesantul BIM (Building Information Modelling), design-ul parametric, VR (Realitate virtuală), AR (Realitate augmentată), DDD (Design bazat pe date).), algoritmii, și așa mai departe. Se schimbă treptat universul proiectării, al locuirii și al dezvoltării orașelor.

Mereu, parcă, suntem un pas în urma tehnologiei care se dezvoltă cu o viteză amețitoare.

AI a devenit acum aproape un „de la sine înțeles”, cu multe acronime, care își face simtită prezenta în spațiul arhitectural pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și de utilizare a spațiilor construite. O multitudine de site-uri web și aplicații oferă, de asemenea, „design” și experiențe virtuale excelente.

În condițiile în care tehnologia se dezvoltă într-un ritm vertiginos, o întrebare pe care tindem să ne-o punem este dacă arhitecții și urbaniștii se îndreaptă către redundanță?

Convingerea mea este că nu. La fel ca toate activitățile umane creative și relevante, și designul arhitectural poate fi îmbunătățit prin simbioza cu AI.

În această perioadă de digitalizare, AI ne oferă sprijin profesional pentru a lucra mai agil. Putem fi mai aplecați către creativitate și putem avea mai mult timp liber pentru a ne concentra asupra lucrurilor care adaugă valoare rolului nostru. AI ne salvează de sarcinile banale și repetitive.

Kåre Poulsgaard, Head of Innovation at 3XN/GXN on AI in Architecture

Noile generații au deja posibiliatea pregatirii profesionale în platforme educationale precum: Gritnova Global Campus, cu sectiunea sa dedicată arhitecturii : SUSTAINABLE AI FOR ARCHITECTURE