Considerații pentru Comunități Reziliente: Locuințe și Spații Publice în Zone de Risc

În contextul schimbărilor climatice și al creșterii frecvenței dezastrelor naturale, conceptul de design rezilient a devenit o prioritate esențială în domeniile arhitecturii și urbanismului. Resiliența comunităților se referă la capacitatea acestora de a rezista, de a se adapta și de a se recupera rapid în fața diverselor riscuri, precum inundațiile, cutremurele, furtunile sau incendiile. In cele ce urmeaza explorăm, pe scurt, strategiile și tehnologiile utilizate pentru dezvoltarea locuințelor și a spațiilor publice capabile să facă față acestor provocări.

Photo credits: Pexels (Daniel Adesina-279287-21609804)

Planificare Urbană și Zonificare Inteligentă

Primul pas în crearea unei comunități reziliente este reprezentat de planificarea urbană și zonificarea inteligentă. Evaluarea riscurilor constituie un demers esențial pentru identificarea zonelor vulnerabile și pentru adoptarea unor măsuri adecvate. Utilizarea tehnologiilor GIS (Sisteme Informatice Geografice) permite cartografierea detaliată a riscurilor și sprijină planificarea strategică a dezvoltării urbane. Realizarea de studii de impact oferă informații valoroase despre potențialele consecințe ale dezastrelor naturale și contribuie la elaborarea unor reglementări stricte de construcție.

Regulamentele de construcție joacă un rol crucial în asigurarea rezilienței clădirilor. Implementarea de norme care impun utilizarea materialelor și tehnicilor de construcție rezistente poate reduce semnificativ daunele în caz de dezastru. De asemenea, crearea de zone tampon în jurul ariilor de risc, precum malurile râurilor și pădurile, ajută la diminuarea impactului dezastrelor și la protejarea infrastructurii critice.

Tehnici și Materiale de Construcție Rezistente

Construcțiile rezistente la cutremure sunt indispensabile în zonele seismice. Utilizarea materialelor și tehnologiilor care permit clădirilor să absoarbă și să disipeze energia seismică, cum ar fi amortizoarele și izolatoarele seismice, contribuie la reducerea riscului de prăbușire. De asemenea, întărirea clădirilor vulnerabile prin tehnici de consolidare poate îmbunătăți semnificativ rezistența structurală.

În zonele predispuse la inundații utilizarea materialelor rezistente la apă pentru fundații și pereți, precum betonul impermeabil și membranele hidroizolante, protejează structura clădirilor. De asemenea, proiectarea acoperișurilor aerodinamice și instalarea de ferestre și uși rezistente la furtuni contribuie la protejarea locuințelor în fața vânturilor puternice și a obiectelor purtate de vânt.

Infrastructură Verde și Sustenabilă

Soluțiile bazate pe natură sunt fundamentale pentru crearea unor comunități reziliente. Utilizarea barierelor naturale, precum dunele de nisip, mangrovele și pădurile, oferă protecție împotriva inundațiilor și eroziunii. Crearea de zone verzi urbane, cum ar fi parcurile și grădinile urbane, contribuie la absorbția apei pluviale și reduce riscul de inundații.

Implementarea sistemelor de drenaj sustenabil, cum ar fi grădinile de ploaie și pavajele permeabile, facilitează gestionarea eficientă a apei de ploaie. Construirea de rezervoare subterane și bazine de retenție pentru colectarea și stocarea apei de ploaie asigură resursele necesare pentru perioadele de secetă și contribuie la reducerea impactului inundațiilor.

Photo by Possessed Photography on Unsplash

Spații Publice Reziliente

Designul adaptiv al spațiilor publice este esențial pentru a face față situațiilor de urgență. Conectivitatea și accesibilitatea sunt factori critici în acest context. Planificarea rutelor de evacuare clare și eficiente, precum și infrastructura de transport pentru situații de urgență, asigură evacuarea rapidă și sigură a populației. Instalarea de sisteme de informare și comunicare pentru a ghida populația în caz de urgență și pentru a furniza informații în timp real este esențială pentru gestionarea eficientă a situațiilor de criză.

Implicarea Comunității

Implicarea comunității este un element central în crearea unor comunități reziliente. Organizarea de programe educative privind pregătirea și răspunsul în caz de dezastre contribuie la creșterea conștientizării și pregătirii populației. Desfășurarea de simulări periodice pentru testarea planurilor de urgență și îmbunătățirea capacității de reacție a comunității este vitală pentru creșterea rezilienței.

Participarea publică în procesul de planificare și proiectare este crucială pentru a asigura că soluțiile propuse răspund nevoilor și preocupărilor locale. Sprijinirea inițiativelor locale care promovează reziliența, cum ar fi grădinile comunitare și proiectele de infrastructură verde, consolidează spiritul comunitar și contribuie la crearea unui mediu durabil și sigur.

Concluzie

Proiectarea de arhitectură și urbanism pentru comunități reziliente reprezintă o necesitate imperativă pentru asigurarea siguranței și bunăstării populațiilor din zonele de risc. Prin adoptarea unor practici și tehnologii inovatoare, arhitecții și urbanistii pot crea locuințe și spații publice care nu doar rezistă în fața dezastrelor naturale, dar contribuie și la sustenabilitatea și calitatea vieții comunităților. Aceste eforturi necesită o colaborare strânsă între autorități, specialiști și cetățeni, pentru a construi un viitor mai sigur și mai rezilient.

Photo by Danist Soh on Unsplash

 

 

Raportul RIBA privind inteligența artificială 2024

Raportul RIBA privind Inteligența Artificială (IA) pune în lumină rezultatele unui sondaj extins efectuat asupra a peste 500 de membri ai RIBA, concentrându-se pe impactul și implicațiile IA în practica și profesia de arhitectură. Însoțit de contribuții ale experților, acest raport examinează aspecte cruciale pe care IA le ridică în contextul arhitecturii moderne.

Imagine AI creată cu Midjourney: Credit: Jaina Valji, Copy & Space

În ultimul an și jumătate, discuțiile despre viitorul IA și implicațiile sale pentru societate și pentru arhitectură au devenit tot mai intense, odată cu apariția unor noi instrumente tehnologice. Raportul RIBA IA reprezintă o platformă bazată pe dovezi oferite direct de membri, servind ca punct de plecare esențial pentru această dezbatere.

„Patruzeci și unu la sută dintre arhitecți folosesc acum IA” spune raportul RIBA.

Printre concluziile raportului se numără:

Utilizarea actuală și perspectivele de viitor ale IA în practica arhitecturii: raportul analizează modul în care IA este folosită în prezent și identifică aplicațiile sale potențiale în viitorul apropiat, inclusiv modul în care poate optimiza procesele de proiectare și construcție.

Oportunitățile oferite de IA pentru industriile de arhitectură și construcții: se examinează modul în care IA poate revoluționa industria construcțiilor, oferind eficiență sporită, personalizare și inovație în proiectare și execuție.

Riscurile potențiale asociate cu IA: raportul abordează în mod critic riscurile și provocările pe care IA le poate aduce în profesia de arhitect, inclusiv aspecte legate de securitatea datelor, dependența excesivă de tehnologie și impactul asupra locurilor de muncă.

Considerații etice legate de utilizarea IA în arhitectură: se explorează implicațiile etice ale adoptării IA în practica arhitecturală, inclusiv aspecte legate de confidențialitatea datelor, echitatea și responsabilitatea profesională.

În ansamblu, raportul RIBA (IA) oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra impactului și implicațiilor pe care IA le are în arhitectură, servind drept ghid esențial pentru profesioniștii din domeniu în adaptarea la peisajul tehnologic în schimbare rapidă.

Renovarea Piramidelor din Giza: Un Dialog Controversat asupra Conservării Patrimoniului Mondial

Recentele restaurări ale Piramidei lui Menkaura (cea de-a treia și cea mai mică piramidă din Giza) generează controverse aprinse. Denumită de Șeful Consiliului Suprem al Antichităților Egiptene drept „Proiectul Secolului”, intervenția în desfășurare vizează reconstituirea stilului original al piramidei prin refacerea stratului de granit.

Potrivit Daily Mail, disputa subliniază îngrijorările mai ample cu privire la conservarea istorică a Egiptului, o țară ce depinde în mod considerabil de turism.

Într-un clip video distribuit pe platforma Youtube, se observă muncitorii plasând plăci de granit la baza piramidei. Egiptologul Monica Hanna a calificat această acțiune drept „absurdă” și a criticat derapajul de la standardele globale de renovare. Proiectul, care se desfășoară pe o perioadă de trei ani, realizat printr-o colaborare între Egipt și Japonia, a stârnit scepticism în rândul experților, fiind asociat cu ideea de „îndreptare a Turnului din Pisa”.

Bienala de Arhitectură de la Veneția, ediția 2025

Arhitectul și inginerul italian Carlo Ratti a fost desemnat drept director al Bienalei de Arhitectură de la Veneția ediția 2025. Anunțul a fost făcut în data de 21 decembrie 2023, de către conducerea evenimentului, confirmând că Ratti va coordona cea de-a 19-a ediție a expoziției internaționale de arhitectură.

Carlo Ratti este fondatorul studioului de arhitectură Carlo Ratti Associati și ocupă poziția de director al Senseable City Lab la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Cu o activitate academică extinsă, el predă atât la MIT, cât și la Politecnico di Milano și se remarcă ca expert în planificare urbană.

Cu peste 750 de publicații la activ, printre care se numără și Atlas of the Senseable City, recent publicat de Yale University Press, Ratti aduce o bogată expertiză și experiență în domeniul arhitecturii și inovației la Bienala de Arhitectură de la Veneția.

Sursa foto: click


Opera lui Ratti investighează frecvent influența tehnologiei asupra domeniului arhitecturii și urbanismului, iar Bienala de Arhitectură de la Veneția ediția 2025 va urma o direcție similară. În ultimul deceniu, Carlo a susținut discursuri în întreaga lume pe tema orașelor inteligente.

Pe lângă faptul că este un colaborator regulat al revistei de arhitectură Domus și al ziarului italian Il Sole 24 Ore, el a scris pentru BBC, La Stampa, Scientific American și The New York Times. Lucrările sale au fost expuse în întreaga lume în locații precum Bienala de la Veneția, Design Museum Barcelona, ​​Science Museum din Londra, GAFTA din San Francisco, MoMA din New York și MAXXI din Roma.