Spațiul în care trăim

În Europa, unde stilurile arhitecturale variază de la clădirile istorice ale marilor capitale la apartamentele moderne din zonele urbane dense, designul interior este mai mult decât un simplu exercițiu estetic. Este o formă de echilibru între funcționalitate, confort și identitate culturală. Într-o perioadă în care locuința a devenit spațiu de lucru, de relaxare și de reconectare cu sine, amenajarea interioară capătă un rol esențial.

1. Spații aerisite, dar calde – evoluția minimalismului

Minimalismul „rece” a fost înlocuit cu un stil mai cald și mai accesibil, în care nuanțele neutre se combină cu texturi naturale – lemn, in, lână, ceramică mată. În multe locuințe europene, în special în Scandinavia și Europa de Vest, se pune accent pe luminozitate și claritate vizuală, fără a sacrifica senzația de „acasă”.

Se preferă piese de mobilier cu linii simple, dar bine lucrate, care îmbină estetica discretă cu utilitatea. Nu e vorba de a avea cât mai puține obiecte, ci de a avea exact ceea ce trebuie, fără surplus.

2. Funcționalitatea în spații urbane compacte

În marile orașe europene, unde spațiul este adesea limitat, designul interior trebuie să fie inteligent. Soluțiile de tip „2 în 1” sau „3 în 1” – canapele extensibile, mese rabatabile, dulapuri ascunse în perete – sunt tot mai căutate. Într-un apartament de 40 mp din Berlin, Paris sau București, o bună organizare face diferența între un spațiu sufocant și unul care respiră.

3. Revenirea la natură: plante, texturi și materiale organice

Relația cu natura devine tot mai importantă, mai ales în mediul urban. Designul biophilic (care aduce elemente naturale în interior) s-a răspândit rapid în Europa. Plantele de apartament, ferestrele mari, materialele reciclabile și culorile inspirate din natură (verde salvie, ocru, albastru pal) sunt tot mai prezente în locuințele moderne.

În sudul Europei, accentul cade adesea pe teracotă, textile ușoare și lumină caldă, în timp ce în nord, se preferă lemnul deschis la culoare, pielea natur și liniile clare.

4. Design cu suflet: obiecte cu poveste

Poate una dintre cele mai frumoase tendințe este revenirea la autenticitate. Nu mai e nevoie ca totul să fie „nou” sau „perfect asortat”. Un fotoliu moștenit, o piesă de mobilier restaurată, o lucrare de artă cumpărată de la un târg local – toate acestea creează un ambient sincer, viu și personal.

Europa are avantajul unei diversități culturale extraordinare. Acest lucru se reflectă în interioare care îmbină modernul cu tradiționalul, obiectele de design contemporan cu cele artizanale.


În loc de concluzie: designul interior ca expresie personală

Tendințele vin și pleacă, dar locuința rămâne acel spațiu în care trebuie să te simți bine, să te regăsești. În Europa, unde grija pentru detalii și istoria spațiului sunt adesea prioritare, amenajarea interioară nu se face după rețete universale. Se face cu răbdare, cu ochi critic și cu o bună înțelegere a propriei nevoi.

Indiferent că locuiești într-un apartament mic în centrul orașului sau într-o casă veche renovată la marginea unei păduri, principiile actuale de design interior te pot ajuta să creezi un spațiu armonios, funcțional și cu adevărat al tău.

Impactul Designului Instagramabil în Arhitectura de Interior

Designul „instagramabil” a devenit o tendință în arhitectura de interior, captând atenția prin spații fotogenice și estetici spectaculoase. Această abordare se concentrează pe crearea de interioare care impresionează în mediul online, punând accent pe culori vibrante, detalii decorative excentrice și compoziții vizuale adaptate pentru rețelele sociale.

Cu toate acestea, popularitatea tendinței ridică întrebări esențiale despre echilibrul dintre formă și funcționalitate, precum și despre sustenabilitatea unui design axat mai mult pe imagine decât pe utilitate.

Pe măsură ce interioarele devin tot mai uniformizate în goana după aprecieri digitale, dezbaterea despre impactul pe termen lung al acestui fenomen devine din ce în ce mai relevantă.

Photo by Efe Kurnaz on Unsplash

Designul „instagramabil”prezinta urmatoarele caracteristici nedorite:

1. Supra-estetizarea: Designul „Instagramabil” tinde să favorizeze decorul de suprafață și culorile vibrante, uneori în detrimentul confortului sau utilității spațiului. De exemplu, camerele aranjate exclusiv pentru a arăta bine în fotografii pot deveni impractice sau incomode pentru utilizarea zilnică.

2. Uniformizarea și Lipsa de Personalitate: Acest stil promovează o uniformizare a designului de interior, unde majoritatea spațiilor tind să arate la fel, conform unor șabloane vizuale populare pe rețelele sociale. Acest lucru duce la o pierdere a autenticității și a personalității în design.

3. Estetică Temporară: O altă problemă este tendința de a alege materiale și obiecte de decor mai puțin durabile, dar foarte estetice, doar pentru a obține un efect vizual specific. Astfel de alegeri pot duce la investiții ineficiente și la risipa resurselor, având în vedere că multe dintre aceste elemente devin rapid demodate.

4. Consumul Ostentativ: Designul „Instagramabil” este legat de fenomenul consumului ostentativ, în care oamenii simt presiunea de a menține un anumit standard vizual în locuințele lor pentru a corespunde așteptărilor sociale de pe platformele online. Acest lucru poate duce la cheltuieli inutile și la o deconectare de la valorile reale ale designului de interior, cum ar fi confortul, funcționalitatea și sustenabilitatea.

Photo by nic chi on Unsplash

Pe măsură ce designul „instagramabil” continuă să domine tendințele actuale, este important să ne întrebăm dacă sacrificăm esența unui spațiu bine gândit în favoarea aparențelor. Deși atracția pentru interioare spectaculoase este de înțeles într-o eră vizuală, adevărata valoare a designului de interior constă în crearea unui echilibru între estetică, funcționalitate și durabilitate.

În final, un spațiu trebuie să fie mai mult decât fotogenic – trebuie să fie un loc care îmbogățește viața celor care îl locuiesc, oferind confort, identitate și autenticitate dincolo de orice filtru digital.

Casa a anului 2023-RIBA

Prestigiosul Institut Regal al Arhitecților Britanici (RIBA) a dezvăluit finaliștii pentru Casa anului 2023. Competiția celebrează cel mai bun proiect rezidențial britanic. Cele 20 de locuințe alese, anul acesta, din lista lungă de aplicații includ o casă și o garsonieră construite din ruinele unui grajd și o casă care se mândrește cu propriul lac artificial.

Concursul RIBA House of the Year este, deja, la a 10-a ediție și reprezintă recunoașterea celei mai bune case proiectate, anual, de către arhitecții din Marea Britanie.

Faceți cunoștință cu proiectele din acest an

Dido Milne, președintele juriului, a spus despre lista lungă de anul acesta:
„ (…) În acest moment critic în termeni de „degradare a climei”, am căutat cu adevărat să vedem cât de adânc au abordat arhitecții problemele legate de sustenabilitatea mediului. A fost încurajator să vedem atât în ​​prototipul pentru locuințe sociale modulare, cât și în unele dintre casele mai mari de pe lista lungă cum a existat o abordare mult mai holistică a ceea ce ar putea constitui o casă cu adevărat durabilă. Cu ce ​​construim, proveniența materialelor și impactul asupra biodiversității încep să influențeze cu adevărat proiectele.”

Faceți cunoștință cu membrii juriului din acest an

Casa ascunsă © Hall + Bednarczyk Architects Ltd

În următoarele săptămâni și luni, lunga listă de 20 de case prezentată în link-ul de mai sus va fi redusă la o listă scurtă. Câștigătorul final va fi dezvăluit până la finalul anului 2023. 

Realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR)

Realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR) au revoluționat modul în care designul arhitectural este abordat și prezentat. Aceste tehnologii oferă arhitecților oportunitatea de a experimenta și de interacționa cu proiectele într-un mod inovator și imersiv, permițându-le beneficiarilor să vizualizeze conceptele într-un mod realist, înainte de a fi construit.

Photo by Arthur Edelmans on Unsplash

AR sau realitatea augmentată este o experiență digitală interactivă.  Utilizatorii pot suprapune grafica digitală în ambient, în timp real, pentru a îmbunătăți/modifica realitatea. Aceste experiențe importă grafica digitală în mediul real folosind intrări multi-senzoriale, cum ar fi stimularea vizuală, auditivă și olfactivă.

VR sau realitatea virtuală este o experiență vizuală care creează un mediu virtual interactiv pentru utilizatorii săi. Aceste imagini vizuale pot fi generate într-un mediu real sau artificial, în care imaginile sunt tridimensionale și interactive.  Utilizatorii pot folosi dispozitive mobile precum ochelari VR și căști pentru a interacționa cu realitatea virtuală. 

Utilizarea VR și AR în designul arhitectural are următoarele avantaje și beneficii:

  1. Experiență mai realistă: Prin utilizarea VR, utilizatorii pot explora și experimenta mediul spre a fi construit, într-un mod interactiv, cu senzații vizuale și auditive realiste. Acest lucru oferă o perspectivă mai clară și mai completă asupra proiectului în comparație cu planurile tradiționale sau modelele 2D.
  2. Imersiune în spațiu: Realitatea virtuală permite utilizatorilor să „intre” în clădire sau spațiu și să interacționeze cu elementele de design. Aceata proprietate ajută la înțelegerea mai bună a dimensiunilor, proporțiilor și a spațiului în ansamblu.
  3. Evaluarea și modificarea mai facilă a conceptului: Cu ajutorul VR arhitecții și clienții AR pot identifica mai ușor aspectele care necesită ajustări și pot testa diferite variante de design înainte de a lua decizii finale.
  4. Colaborare: Utilizarea VR și AR facilitează comunicarea și colaborarea dintre membrii echipelor de proiectare ( arhitectura, instalatii, structuri). Toți cei implicați pot vizualiza și interacționa cu același model spatial, reducând riscul de interpretare eronate.
  5. Reducerea costurilor și a timpului: Vizualizarea proiectului în VR sau AR poate reduce nevoia de a crea mai multe machete fizice și poate ajuta la identificarea potențialelor erori într-un stadiu incipient, ceea ce duce la economii de timp și bani.
  6. Prezentare impresionanta a proiectelor: Prezentarea unui proiect tehnologic VR sau AR poate fi impresionanta si memorabila pentru investitori sau public. Aceasta poate contribui la creșterea atractivității proiectului și la atragerea de noi oportunități.
This talk was given at a TEDx event using the TED conference format but independently organized by a local community. Learn more at http://ted.com/tedx

Deși aceste tehnologii aduc numeroase beneficii, este important să reținem că ele reprezintă doar unelte și că experiența și expertiza arhitectului rămân esențiale în conceperea, proiectarea și construcția eficientă a clădirilor și spațiilor. Tehnologia VR și AR continuă să avanseze, oferind noi oportunități și perspective în designul arhitectural și în alte domenii.