Bucureștiul, un oraș în continuă dezvoltare și modernizare, începe să adopte tot mai vizibil concepte sustenabile în arhitectură și construcții. Printre acestea, casa pasivă a trecut de la statutul de idee futuristă la o alegere realistă și tot mai căutată de bucureștenii care vor mai mult decât o simplă locuință – își doresc eficiență, sănătate și autonomie energetică.
O casă pasivă este o clădire proiectată astfel încât necesarul de energie pentru încălzire sau răcire să fie extrem de scăzut. Spre deosebire de casele tradiționale, aceasta „lucrează cu natura”, folosind lumina soarelui, căldura corpului uman și a electrocasnicelor, dar și tehnologii de ultimă generație pentru a păstra confortul termic în interior.
Definiția unei case pasive Certificate:
„O clădire pentru care confortul termic (conform ISO 7730) poate fi atins exclusiv prin post-încălzirea sau post-răcirea masei de aer proaspăt, necesare pentru asigurarea calității aerului interior, fără a fi necesară recircularea suplimentară a aerului”.
— Passivhaus Institut (PHI)
Elementele esențiale ale unei case pasive includ:
- Izolație termică de înaltă performanță
- Ferestre eficiente (adesea cu geam triplu)
- Etanșeitate ridicată a închiderilor
- Ventilație mecanică cu recuperare de căldură
- Eliminarea punților termice și maximizarea orientării solare
Rezultatul este o locuință care consumă cu până la 90% mai puțină energie decât o casă standard.
Într-un context în care prețurile la energie continuă să crească, o casă pasivă devine o alegere logică. Fără centrală clasică, fără pierderi mari de căldură, facturile lunare scad dramatic.
Sistemele moderne de ventilație asigură un flux constant de aer proaspăt filtrat. Astfel, interiorul unei case pasive este protejat de poluanți, praf, alergeni sau mirosuri, ceea ce este un avantaj major în București.
Locuințele pasive contribuie direct la reducerea emisiilor de CO₂ și la protejarea mediului. Pentru familiile care își doresc un stil de viață responsabil, aceasta este o alegere naturală.
În 2025, mai multe programe guvernamentale și europene susțin construcția eficientă energetic. Există opțiuni de finanțare nerambursabilă, credite verzi sau reduceri de taxe pentru locuințele certificate pasive sau aproape zero energie (nZEB).
Casele pasive nu doar că se vând mai repede, dar și mențin o valoare de piață ridicată. Ele sunt mai rezistente în fața crizelor energetice și devin din ce în ce mai dorite în rândul cumpărătorilor educați.
Cât costă o casă pasivă în București?
Construcția unei case pasive implică un cost inițial cu 10–20% mai mare decât cel al unei construcții obișnuite. Însă economiile lunare, confortul sporit și valoarea de revânzare justifică pe deplin investiția.
- Cost orientativ: 1.500 – 2.000 euro/mp construit
- Pentru o casă de 150 mp: între 225.000 și 300.000 euro
- Economie anuală la întreținere: până la 2.000 euro
Amortizarea diferenței de cost se face, în medie, în 7–10 ani.
Zonele periferice ale Bucureștiului – precum Corbeanca, Tunari, Balotești, Domnești sau Popești-Leordeni – sunt cele mai potrivite pentru acest tip de locuințe. Aici, loturile sunt mai mari, aerul este mai curat, iar stilul de viață e mai apropiat de cel dorit într-o casă pasivă.
În același timp, apar proiecte de renovare pasivă în cartiere precum Cotroceni sau Tei, unde clădirile vechi sunt restaurate inteligent, fără a-și pierde farmecul.
Provocări actuale
Deși atractive, casele pasive vin și cu provocări:
- Este nevoie de arhitecți și ingineri specializați în standardul Passivhaus.
- Materialele de construcție necesare nu sunt întotdeauna disponibile local.
- Cultura „investiției pe termen lung” nu este încă bine înrădăcinată în rândul tuturor cumpărătorilor.
Într-un oraș aglomerat, zgomotos și supus presiunilor energetice, casa pasivă nu mai este un lux sau o extravaganță, ci un pas firesc spre un viitor sustenabil, inteligent și confortabil.
Dacă ești în căutarea unei case care să îți ofere liniște, economie și aer curat, poate că a venit momentul să discuți cu un arhitect despre o casă pasivă. Bucureștiul se schimbă. Iar viitorul arată bine… și eficient energetic.
YVONNE TOADER 